Home | BAC/Teze | Biblioteca | Jobs | Referate | Horoscop | Muzica | Dex | Games | Barbie

 

Search!

     

 

Index | Forum | E-mail

   

O conditie importanta pentru adaptarea individului este cunoasterea mediului inconjurator. Sectiunea de geografie isi propune sa familiarizeze cu o stiinta care a schimbat lumea.

 

 
 
 
 
 Meniu rapid  Portalul e-scoala | CAMPUS ASLS | Forum discutii | Premii de excelenta | Europa





 

 

 

Inapoi la cuprins

"Studiu de geografie sociala - Municipiul Braila"

Impactul scaderii nivelului de trai asupra fenomenelor sociale

 

3.2.2.Starea de sanatate a populatiei

DIAGNOSTICUL GRADELOR SI FORMELOR DE SANATATE


Diagnosticul de sanatate nu este usor de stabilit nici în cazul în care nu se gaseste vreun semn de boala si nici în cazul în care toate datele culese se încadreaza în limitele normalului si sunt puse în evidenta criteriile pozitive, morfo-functionale si comportamentale corespunzatoare.
Trecerea limitei de la starea de sanatate la cea de boala, existenta unor boli cronice care evolueaza, limitele foarte largi ale normalului subliniaza relativitatea diagnosticului de sanatate.
Definitia O.M.S. la care apelam foarte des priveste sanatatea ca pe o stare de bine biologic, mental si social, referindu-se la o sanatate ideala. Meritul ei este acela ca atrage atentia asupra unitatii tridimensionale, adica bio-psiho-sociale a individului, de care trebuie sa tinem seama în ecuatia diagnosticului de sanatate.

De aceea, sanatatea reprezinta nu numai o proprietate a vietii organismice a individului ci si o consecinta a relatiilor sale cu un mediu fizic, biologic si social în care traieste.
Sanatatea este pe de o parte rezultatul unui proces complex între fortele de aparare si fortele de agresiune exercitate de diferiti factori patogenici.
În procesul de tranzitie de la starea de sanatate la starea de boala se pot pune în evidenta o serie de etape intermediare de sanatate. Exista urmatoarele stari de sanatate:
- starea de sanatate ideala - reprezinta mai mult un deziderat decât o realitate concreta;
- starea de sanatate deplina - este caracterizata de absenta factorilor subiectivi si obiectivi de boala, de absenta factorilor de risc si de încadrarea tuturor datelor culese în limitele medii ale normalului, fara a atinge extremele;
- starea de sanatate satisfacatoare - caracterizata ca si starea de sanatate deplina, de absenta oricaror elemente subiective sau obiective de boala;
- starea de sanatate îndoielnica - se caracterizeaza prin prezenta factorilor de risc; este stadiul preclinic;
- starea de sanatate subminata - caracterizata de prezenta unor leziuni biochimice si anatomice minime care nu pot fi descoperite decât cu ajutorul unor investigatii de mare finete;
- starea de sanatate compromisa - este stadiul manifest în care apar modificari clinice, biochimice si morfologice;
- starea de sanatate pierduta apare atunci când leziunile biochimice si anatomopatologice devin ireversibile si invalidante.

INDICATORII STARII DE SANATATE SI INDICATORII DE OCROTIRE A SANATATII


Starea de sanatate a populatiei cumuleaza influente mai mult sau mai
putin îndepartate, directe sau indirecte ale modului de viata, motiv pentru care acest aspect are o importanta majora în aprecierea nivelului de trai atins de o anumita colectivitate.
Pentru aprecierea conditiilor materiale ce influenteaza starea de sanatate, a influentei factorilor social - economici si sanitari, în analiza nivelului de trai a municipiului Braila se foloseste un sistem de indicatori, grupati în functie de aspectele specifice pe care le sesizeaza:
a). Indicatorii accesibilitatii populatiei la asistenta sanitara urmaresc sa identifice suportul material al ocrotirii sanatatii.
În acest sens am urmarit evolutia numarului de unitati sanitare (spitale, policlinici dispensare, cabinete medicale, farmacii, etc.), a numarului de paturi în spitalele din orasul Braila, a numarului de medici si personal mediu sanitar, luând ca ani de referinta: 1992, 1995, 1997 si 1998.

Tabel nr. 17: Evolutia numarului de unitati sanitare din sectorul public

Ani

1992

1995

1997

1999

Spitale

4

4

4

4

Policlinici

10

9

9

9

Dispensare medicale

67

56

47

35

Farmacii

18

14

6

6

Creșe

2

4

4

4

Leagăne

1

1

1

1

Sursa: Directia Judeteana de Statistica Braila

Graficul numarul 17.

Acestor unitati sanitare care apartin sectorului public li se adauga începând din anul 1992 alte unitati sanitare care apartin sectorului privat. Acestea din urma au aparut într-un numar semnificativ, au o mare dezvoltare începând cu anul 1995.
Urmarind evolutia numarului de unitati sanitare care apartin proprietatii publice se constata o scadere a numarului acestora.

Analizând pe tipuri de unitati sanitare se observa ca numarul spitalelor în municipiul Braila a ramas acelasi „4” din anul 1975 pâna în prezent.
Datorita cresterii nevoilor de asistenta sanitara si datorita grijii mereu sporite pentru conditii optime de asistenta medicala au fost înfiintate pâna în anul 1989 numeroase dispensare de întreprinderi care permiteau o rapida accesibilitate a oamenilor la asistenta medicala si în egala masura, o mai buna urmarire a starii de sanatate a colectivelor de muncitori. Aceste dispensare mai functioneaza si astazi în cadrul unitatilor industriale care nu au fost închise.

Aparitia acestor dispensare a dus la cresterea semnificativa a numarului acestor tipuri de unitati sanitare pâna în anul 1989, dupa acest an, numarul dispensarelor a scazut treptat în municipiul Braila astfel: în anul 1992 numarul dispensarelor medicale era de 67, numarul acestora a scazut pâna la 56 în anul 1995, iar în anul 1999 numarul dispensarelor medicale a scazut pâna la 35. Se constata ca în doar sapte ani dispensarele medicale din Braila si-au redus numarul cu 32 unitati.
În ceea ce priveste numarul de farmacii de stat, acesta a scazut foarte mult ramânând un numar de 6 farmacii în anul 1999.

În acest cadru este demn de relevat grija care se acorda ocrotirii sanatatii copilului, este domeniul în care salturile de dezvoltare din punct de vedere al bazei materiale, dar si a calitatii asistentei depaseste media celorlalte realizari din domeniul ocrotirii sanatatii. În acest sens în municipiul Braila a crescut numarul de crese de la 2 (1992) la 4 începând cu anul 1994, ele functionând si în prezent. În Braila functioneaza si un leagan pentru copii abandonati, o policlinica pediatrica.
Acestor unitati sanitare li se adauga cele din sectorul privat. Înca din anul 1992 au aparut astfel de unitati, mai ales în domeniul farmaceutic, însa acestea sunt putin accesibile oamenilor de rând, muncitorilor, cu atât mai putin celor fara loc de munca.
Astfel, din anul 1990 pâna în anul 1995 au aparut în municipiul Braila 22 de cabinete medicale, 33 de cabinete stomatologice si 33 de farmacii.

Între anul 1995 si anul 1997, numarul unitatilor sanitare private a crescut foarte mult, au aparut înca: 20 de cabinete medicale, 22 de cabinete stomatologice, 3 farmacii. Alaturi de acestea au mai aparut: 7 laboratoare medicale, 19 laboratoare tehnico-dentare, 6 puncte farmaceutice, 5 policlinici si 4 depozite farmaceutice.
În numai 2 ani, pâna în 1999 au aparut noi unitati sanitare private, astfel încât la sfârsitul anului 1999, în municipiul Braila existau în domeniul proprietatii private 50 de cabinete medicale, 53 de cabinete stomatologice, 9 laboratoare medicale, 18 laboratoare tehnico-dentare, 41 de farmacii, 5 puncte farmaceutice, 2 policlinici, 3 depozite farmaceutice.
Din 1995 a aparut si o cantina de ajutor social cu un numar de 702 locuri, însa numarul de locuri a scazut continuu, ajungând în 1998 la 300 de locuri.

În ceea ce priveste evolutia numarului de paturi din unitatile sanitare se constata o scadere usoara a numarului acestora, astfel din 1980 numarul s-a redus cu 800 de paturi.

Tabel nr.18: Evolutia numarului de paturi din unitatile sanitare

Ani

1.980

1990

1995

2000

Număr de paturi

3.200

2.900

2.585

2.471

Reducerea numarului de paturi din unitatile sanitare, mai ales a celor din spitale, a determinat în multe cazuri situatii neplacute, numerosi bolnavi care necesitau îngrijiri medicale în cadrul spitalelor nu au dobândit aceasta îngrijire medicala datorita numarului redus de paturi, în acest caz se pune în pericol sanatatea, viata oamenilor.
Pentru o imagine complexa si completa a retelei de unitati sanitare din municipiul Braila, mentionam faptul ca aici exista si o statie judeteana de salvare, un centru judetean de recoltare si conservare a sângelui si un centru judetean sanitar antiepidemic.
În ceea ce priveste numarul de medici din municipiul Braila se constata a crestere a acestuia din anul 1960 pâna în nul 1990. dupa anul 1990, numarul medicilor a scazut. Astfel de la un numar de 282 de medici în anul 1960 s-a ajuns la un numar de 553 medici în 1990. Numarul medicilor a scazut de la 553 în anul 1990 pâna la 395 în anul 1997, numarul medicilor a crescut usor pâna în anul 2000, ajungându-se la 436.

În municipiul Braila, primul medic a activat în 1832, Domenico Fabriciu (italian despre care magistrul Brailei spune ca „este un om foarte învatat în mestesugul doctoricesc si cu diploma de academie”). Acestuia i-au urmat alti câtiva medici care s-au remarcat prin prodigioasa lor activitate practica si stiintifica: Alcibiade Tavernier, Constantin Hepites (întemeietorul primei farmacii românesti), Pana Gherasim (vicepresedintele Consiliului National de Igiena), Caludi Vincente (numit din 1865 medic al spitalului care luase fiinta înca din 1844), etc.

Tabel nr.19: Evolutia numarului de medici în municipiul Braila

Ani

1960

1965

1970

1975

1980

1985

1990

1995

2000

Numărul de medici

282

316

418

453

542

543

553

431

436

Sursa: Directia Judeteana de Statistica Braila.

Graficul numarul 19.

În ceea ce priveste dinamica personalului medico-sanitar, numarul acestuia s-a redus din anul 1990 pâna în anul 2000 cu circa 200 de persoane.
b)Indicatorii starii de sanatate. Conform definitiei OMS, starea de sanatate este echivalenta cu starea de bine general, fizic, psihic si social. Aceasta definitie este suficient de cuprinzatoare pentru a surprinde cele mai variate aspecte ale starii de sanatate.
Statistica din Braila urmareste mai ales evolutia numarului de decese pe cauze de deces, se constata astfel ca cel mai mare numar de decese s-a datorat bolilor infectioase si parazitare (tuberculoza, hepatita virala, gripa, dizenterie, sifilis, boli diareice acute, etc.); bolilor de nutritie, metabolism, endocrine; boli ale sistemului nervos, ale aparatului circulator; numeroase decese s-au datorat leziunilor traumatice, otravirilor, etc.
Cresterea numarului unor astfel de îmbolnaviri si a numarului de decese cauzate de aceste boli pune clar în evidenta scaderea nivelului de trai în municipiul Braila.

Tabel nr.20: Decedati pe cauze de deces 1992 - 1998

Ani

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

Boli infecțioase și parazitare

38

46

66

93

86

57

77

Tuberculoză

26

36

43

61

47

47

54

Boli de nutriție, metabolism, endocrine

62

44

43

23

36

43

44

Tulburări mentale și de comportament

24

54

29

7

14

35

26

Boli ale sistemului nervos

6

5

29

24

41

49

33

Boli ale aparatului respirator

319

226

230

172

278

226

213

Leziuni, traumatisme, otrăviri

234

238

288

331

340

281

303

Sursa: Directia Judeteana de Statistica - Braila

Analizând tabelul numarul 20 se constata o crestere continua a numarului de decese din anul 1992 pâna în anul 1998.
Numarul deceselor cauzate de boli infectioase si parazitare a crescut de la 38 în anul 1992 pâna la 77 în anul 1998. Cel mai mare numar de decese cauzate de aceste boli s-a înregistrat în anul 1995, 93.
În ceea ce priveste numarul de decese cauzate de tuberculoza se remarca o crestere a acestora de la 26 decese în anul 1992 pâna la 54 în anul 1998, maximul fiind atins în anul 1995 - 61 decese cauzate de tuberculoza, motivul principal al acestei cresteri fiind poluarea tot mai accentuata, dar si scaderea nivelului de trai si al saraciei.
 

Graficul numarul 20.

Numeroase decese cauzate de boli de nutritie, metabolism, endocrine se datoreaza în primul rând imposibilitatii unui numar mare de persoane din Braila de a se hrani corespunzator, lipsa banilor, saracia atingând limita extrema.

Îngrijorator a crescut numarul deceselor cauzate de tulburarile de comportament, de boli ale sistemului nervos; daca în anul 1992 s-au înregistrat 6 decese cauzate de boli ale sistemului nervos, în anul 1998 numarul acestora a crescut pâna la 33, maximul fiind atins în anul 1997 când s-au înregistrat 49 de decese cauzate de boli ale sistemului nervos. Cresterea numarului de astfel de îmbolnaviri se datoreaza în principal starii de stres în care traiesc oamenii ca urmare a pierderii locului de munca, datorita existentei lor sub limita normalului, ei nu îsi mai pot asigura necesitatile de baza: hrana, îmbracaminte, adapost, iar tratamentul medical devine pentru acestia un lux. Legat de aceasta situatie se remarca cresterea numarului de decese determinate de sinucideri, de leziuni traumatice.

În concluzie, aceasta situatie dramatica se datoreaza scaderii nivelului de trai, accentuarii saraciei, fenomen care afecteaza un numar tot mai mare de persoane din orasul Braila, lipsa igienei este un factor important în determinarea si aparitia unor astfel de boli, o alta cauza ar putea fi scaderea numarului de cadre medicale în comparatie cu numarul bolnavilor care cunoaste o crestere rapida.
Cele mai multe dintre aceste boli, ca si majoritatea numarului de decese cauzate de aceste boli se înregistreaza în rândul populatiei sarace, cu un nivel de trai extrem de scazut.
Acesta este un fenomen social întâlnit nu doar în România, ci si în tarile slab dezvoltate sau care sunt în curs de dezvoltare.

c). Indicatorii bilantului vital al populatiei. Acestia se refera în principal la indicatorii demografici utilizati în caracterizarea miscarii naturale si în caracterizarea altor indicatori sintetici calitativ. Dintre acestia amintim:
- rata generala a natalitatii - fertilitatea;
- rata generala si specifica de mortalitate;
- sporul natural al populatiei;
- speranta de viata la nastere;
- durata medie a vietii active.
Acesti indicatori au fost prezentati detaliat în capitolele anterioare,
nivelul acestora oferind o imagine concludenta a stadiului de dezvoltare si a conditiilor de viata de care dispune o natiune sau în cazul nostru, municipiul Braila.

FERTILITATEA POPULATIEI


Rata natalitatii este unul din indicatorii de maxima generalitate utilizat în caracterizarea intensitatii fenomenului. Marime relativa de intensitate, rata generala a natalitatii nu asigura însa, prin continutul elementelor sale, comparabilitatea descrierii absolut reale a fenomenului.
Masa nascutilor vii, într-o anumita perioada de timp, este pusa în legatura cu efectivul mediu al populatiei, este evident faptul ca nu întreaga populatie este implicata în procesul de reproducere, prin intermediul nascutilor vii, ci numai o parte a colectivitatii umane, aceia care alcatuiesc asa numitul „contingent fertil”.
Contingentul fertil cuprinde populatia masculina în limitele de vârsta 18 - 54 de ani si populatia feminina în vârsta de 15 - 49 de ani. Rata generala de fertilitate apropie în mod considerabil efectivul nascutilor vii de unul din factorii determinanti, care conditioneaza potentialul intrarilor în sistemul populatie - dimensiunea contingentului fertil feminin.

STAREA DE SANATATE ÎN RELATIE CU STILUL DE VIATA

Consumul de alcool. În realizarea acestui studiu am conceput o cercetare pe un esantion cuprinzând 450 de subiecti, de ambele sexe, din toate cartierele municipiului Braila, cu vârste cuprinse între 10 - 75 de ani.
S-au elaborat trei chestionare: unul pentru subiecti din grupele de vârsta 10 - 14 ani si 15 - 19 ani, cu un numar redus de itemi (de identificare a fenomenului si de frecventa) si doua chestionare pentru subiectii din grupele de vârsta cuprinse între 19 - 75 de ani.
Chestionarele au fost elaborate pe baza urmatorilor indicatori: frecventa consumului de alcool pe categorii de bautori, cantitatea de bauturi alcoolice consumate (litri sau echivalent pahare), preferintele pentru tipuri de bauturi, tendinta consumului în unitati de timp determinate, consumurile în localurile publice si frecventa lor. S-au mai folosit indicatori de natura demografica: vârsta, sex, statut marital si socio-economic, ocupatii, venituri, nivel de instruire, indicatori de sanatate. Fiecare chestionar a cuprins întrebari cu indicarea variantelor de raspuns.

INTERPRETAREA REZULTATELOR

Tabel nr.21: Consumul de bauturi alcoolice (vin, bere tuica, si alte bauturi) în orasul Braila si în România (litri/an/persoana)

1998

 

1999

 

Salariați

Țărani

Pensionari

Salariați

Țărani

Pensionari

Brăila

Țară

Brăila

Țară

Brăila

Țară

Brăila

Țară

Brăila

Țară

Brăila

Țară

4,1

3,5

5,7

5,6

2,3

3,8

5

4,6

5,9

6

2,4

3,9

Putem spune ca în ceea ce priveste consumul pe categorii de bautori, avem urmatoarea situatie:
- consumul mediu de spirtoase în orasul Braila, în anul 1998 este de
6 litri/an/persoana;
- consumul mediu de vin este de 30 litri/an/persoana, consum relativ
mic daca ne gândim ca în judetul Vrancea, consumul de vin este de 48,5/an/persoana;
- consumul mediu de bere în orasul Braila este de 45,5 litri/an/persoana.
În concluzie, datele statistice ale consumului mediu anual ne indica pentru orasul Braila un consum mai mare fata de media pe tara.

CONSUMUL DE DROGURI LEGALE/ILEGALE


În anul 1998 s-a efectuat un sondaj în rândul elevilor de liceu pe baza unui chestionar anonim pentru a testa cunostintele, interesul si reactia lor fata de droguri, precum si masura în care , eventual, au intrat în contact cu fenomenul. Având un caracter orientativ, sondajul a fost efectuat pe un lot de 200 de elevi din câteva licee brailene, fara a ne propune un esantion sociologic reprezentativ pe întreaga categorie de elevi de liceu din municipiu Braila. Sondajul s-a dovedit util deoarece m-am edificat asupra problemelor pe care trebuie sa le abordam concret.
Astfel, am constatat ca din punctul nostru de vedere, majoritatea elevilor nu apreciaza în mod corect ce sunt drogurile. Acestia exclud de exemplu alcoolul si tutunul, rezumând problematica la consumul asa-ziselor droguri „tari” despre care de asemenea nu au cunostinte concrete.
Întrebati daca au avut curiozitatea sau ocazia de a consuma un drog, 15 elevi au raspuns cu da, marijuana sau hasis.
Aceasta este singura întrebare care ne indica un posibil consum de droguri. Deoarece nu am cules informatii suplimentare, cum ar fi: frecventa, durata consumului sau locul unde se consuma si cum, evident nu putem trage concluzia ca am avea de-a face cu cazuri de toxicomanie.

FUMATUL


Informatiile furnizate în continuare sunt dintr-un ziar local al municipiului Braila, unde în anul 1999 a fost prezentat un studiu asupra atitudinii pe care o adopta tinerii fata de fumat. Studiul este realizat pe un lot de elevi dintr-un liceu brailean, fiind realizat datorita cresterii îngrijoratoare a numarului de tineri fumatori.

Tabel nr.22: Determinarea numarului de fumatori din municipiul Braila
Liceul Nicolae Balcescu

Liceul Nicolae Bălcescu

 

An școlar 1995 - 1996

 

 

An școlar 1998 - 1999

 

 

Număr elevi

intervievați

Fumători

Procente

din total

Număr elevi

intervievați

Fumători

Procente

din total

Clasa a IX-a

100

8

8

100

14

14

Clasa a X-a

100

14

14

100

25

25

Clasa a XI-a

100

24

24

100

30

30

Clasa a XII-a

100

18

18

100

35

35

La întrebarea din chestionar: „Fumatul este o tentatie pentru tineri mai ales când sunt în grup?”, 70 dintre tinerii chestionati au afirmat ca sunt de acord cu acest lucru. Influenta grupului si presiunea lui asupra nefumatorilor în vârsta de 14 - 17 ani, este foarte mare.
Tinerii stiu în proportie de peste 90% care sunt substantele daunatoare organismului, substante continute în tigara, cu toate acestea un numar impresionant de tineri liceeni din orasul Braila sunt fumatori. Absolut toti stiu ca fumatul pasiv este daunator pentru sanatatea persoanelor nefumatoare. Mai mult de 65% dintre tineri considera ca este corect ca adolescentii sa încerce sa fumeze, motivatia - vor parea mai maturi, mai duri, mai interesanti. Unii tineri au o conceptie demna de semnalat, interesanta, ei considera ca fiecare persoana are cel putin un viciu, si spun ei, este de preferat ca acest viciu sa fie fumatul, care este mai putin distructiv decât altele, cum ar fi: alcoolul, consumul de droguri, etc.
În ceea ce priveste raspunsurile tinerilor privind consecintele fumatului: 98% stiu ca fumatul este factor de îmbolnavire în bolile cardio - vasculare, 99% stiu ca gudronul se depoziteaza pe plamâni, fiind una din cauzele principale ale aparitiei cancerului pulmonar. Tineri au curiozitatea de a încerca sa fumeze în jurul vârstei de 14 - 16 ani.
 

Material elaborat de Ionescu Ana-Cristina

 

Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX

Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie

Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat

 

Joburi Studenti JOB-Studenti.ro

Oportunitati si locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti - afla cele mai noi oferte de job!

Online StudentOnlineStudent.ro

Viata in campus: stiri, burse, cazari, cluburi, baluri ale bobocilor - afla totul despre viata in studentie!

Cariere si modele CVStudentCV.ro

Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!

 

 > Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine

Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)  

 

Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania