Home | BAC/Teze | Biblioteca | Jobs | Referate | Horoscop | Muzica | Dex | Games | Barbie

 

Search!

     

 

Index | Forum | E-mail

   

O conditie importanta pentru adaptarea individului este cunoasterea mediului inconjurator. Sectiunea de geografie isi propune sa familiarizeze cu o stiinta care a schimbat lumea.

 

 
 
 
 
 Meniu rapid  Portalul e-scoala | CAMPUS ASLS | Forum discutii | Premii de excelenta | Europa





 

 

 

Inapoi la cuprins

"Studiu de geografie sociala - Municipiul Braila"

DINAMICA RECENTA A PROCESELOR SI FENOMENELOR SOCIALE

 

3.1. Somajul în contextul restructurarii economice

Cronicizarea somajului, ca si cresterea numarului celor care solicita pentru prima data un loc de munca au determinat sporirea ponderii somerilor.

Problema somajului, a somerilor este critica în municipiul Braila, rata somajului depasind în acest oras cu mult media pe tara; principala cauza a acestei situatii fiind perioada de tranzitie prin care trece economia româneasca, respectiv restructurarea industriei, declararea ca falimentare a unor întreprinderi mici si mijlocii care absorbeau o forta de munca numeroasa.
La aceste cauze se adauga, dar în masura mai mica, cresterea numarului persoanelor care solicita pentru prima data un loc de munca.

Piata muncii în municipiul Braila a fost o piata dirijata, ca toate celelalte piete, o piata încremenita în tiparul în care modificarea era privita ca o aberatie, ca o crima sau ca un accident de nereparat.
Rata somajului la nivelul judetului Braila a avut o crestere continua din anul 1992 - 13,2 % pâna în anul 1999 - 17,5 %, depasind cu mult media pe tara (11,1% în anul 1999).

Rata somajului reprezinta raportul dintre numarul somerilor si populatia activa civila, aceasta valoare ridicata pe care o are judetul Braila (17,5%) îl situeaza pe locul trei între judetele tarii în ceea ce priveste numarul somerilor, astfel încât, putem spune ca este unul dintre judetele defavorizate, aflate într-o situatie critica. De aceea se încearca asigurarea unei tranzitii rapide si cu cât mai putine costuri sociale. Acest lucru înseamna reducerea la maxim a perioadei între pierderea unui loc de munca si câstigarea unui nou loc de munca.

Pentru realizarea acestui proces, este esential sa existe o strategie clara, sa stim permanent care sunt profesiile cerute pe piata pentru a forma profesional pe cei care urmeaza a le exercita si de asemenea trebuie sa stim permanent care sunt strategiile dezvoltarii economice, regionale si sectoriale, pentru ca numai asa vom avea posibilitatea sa pregatim oameni care sa lucreze si sa nu ajuna la un somaj de mare durata.

Din nefericire, municipiul Braila se ala într-o situatie critica în urma acestui proces de tranzitie economica, putem spune chiar datorita acestei dezorientari economice, care a avut drept efect cresterea continua a somajului. Specialistii în economie din Braila, încearca tot mai mult la combaterea eficienta a somajului sau stimularea ocuparii eficiente a locurilor de munca. În acest sens, au fost create strategii si planuri locale de dezvoltare, bazate mai ales pe atragerea investitorilor straini sau români.

Pentru a evidentia tot mai bine gravitatea somajului în municipiul Braila, s-au luat în calcul date statistice privind:
- numarul populatiei în vârsta de munca, respectiv cei cu vârsta cuprinsa între 16 si 59 de ani - barbati, 16 si 54 de ani - femei;
- numarul mediu de salariati (mii persoane);
- numarul mediu de salariati pe principalele activitati economice;
- numarul celor fara un loc de munca, a somerilor, cu diferentierea pe sexe;
- prin antiteza între numarul persoanelor active si a celor fara un loc de munca s-a ajuns în final la rata somajului.

Datorita faptului ca cea mai mare importanta o are dinamica recenta a proceselor si fenomenelor sociale, în cazul de fata al somajului, datele statistice folosite pentru a reliefa aceasta dinamica sunt corespunzatoare ultimilor zece ani (1990 - 2000), perioada în care au avut loc cele mai multe modificari în plan social.

În ceea ce priveste numarul populatiei în vârsta de munca se constata o usoara crestere a acesteia din anul 1990 pâna în anul 1998, ceea ce înseamna cresterea cererii de locuri de munca.
Daca în anul 1990, populatia orasului Braila era de 242.595 locuitori din totalul populatiei, mai putin de jumatate erau persoane cu vârsta de munca, respectiv 108.566.

În anul 1996, populatia stabila a orasului Braila cunoaste o usoara scadere, ajungând la 235.243 persoane, din care, mai mult de jumatate sunt persoane cu vârsta de munca, respectiv 120.976 de persoane.

În anul 1999, populatia orasului însemneaza 232.409 persoane (ceea ce evidentiaza o scadere a numarului de locuitori), din care 122.428 sunt persoane având vârsta de munca, rezulta ca mai mult de ½ din locuitorii orasului Braila sunt persoane cu vârsta de munca.
Aceasta situatie pune în evidenta cresterea cererii de locuri de munca în conditiile în care oferta de locuri de munca în Braila este aproape nula, mai mult decât atât, în perioada 1990 - 2000 au loc disponibilizari masive ale fortei de munca, în urma restructurarii industriei.

Tabel nr.7: Evolutia numarului populatiei în vârsta de munca

Ani

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

Număr

persoane

108.566

115.060

115.318

115.240

116.104

117.474

120.976

121.620

121.929

122.428

Sursa: Directia Judeteana de Statistica Braila

Graficul numarul 7

Cresterea numarului de someri si a ratei somajului pentru ultimii zece ani este bine pusa în evidenta de scaderea numarului mediu de salariati, în municipiul Braila, în aceeasi perioada.
Astfel, din anul 1989 pâna în anul 1999, numarul mediu de salariati a scazut continuu, ca urmare a restructurarilor din industrie si a disponibilizarii, a trecerii în somaj a unui numar mare de persoane. Daca în anul 1989, în orasul Braila exista un numar mediu de salariati de circa 104.600 persoane, acest numar a scazut aproape la jumatate în mai putin de zece ani, astfel, în anul 1998 numarul mediu de salariati din municipiul Braila era de 65.426 persoane.
Aceasta scadere foarte mare a numarului de salariati se datoreaza pe de o parte pensionarii unui numar mare de persoane, dar mai ales datorita închiderii unui numar foarte important de întreprinderi mici si mijlocii declarate falimentare, dar care constituiau locul de munca pentru numerosi locuitori ai orasului Braila.
Urmarind figura numarul 8 se poate observa clar scaderea numarului mediu de salariati în municipiul Braila si implicit cresterea numarului de persoane ramase fara loc de munca.

Tabel nr. 8:
Evolutia numarului mediu de salariati

Anii

1989

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

Persoane (mii)

104,6

111

103,9

93,9

87

89,7

80

78,6

67,5

67,4

Sursa: Directia Judeteana de Statistica - Braila

Figura numarul 8

Analizând tabelul de mai sus se pot determina si anii când au avut loc disponibilizari masive ale fortei de munca, astfel: între anii 1990 - 1991, numarul mediu de salariati a scazut în Braila cu circa 7.000 persoane, între anii 1991 - 1992 cu circa 10.000 persoane. Alte scaderi masive ale numarului de salariati au avut loc între anii 1994 - 1995, cu circa 9.000 persoane, între anii 1996 - 1997, numarul de salariati a scazut cu circa 11.000 persoane. Aceasta evolutie reliefeaza clar cresterea numarului de someri în municipiul Braila si prin urmare cresterea rapida a ratei somajului, rata ce depaseste cu 6%, media pe tara.
Urmarind evolutia numarului mediu de salariati pe principalele activitati economice, în orasul Braila se constata ramurile economice care au devenit neprofitabile si care au dus la cresterea semnificativa a numarului de someri. În acest scop s-a analizat comparativ situatia pe doi ani: 1994 si respectiv 1998.

Tabel nr.9:
Numarul mediu de salariati din orasul Braila pe principalele activitati economice 1994

Activitatea economică

Agricultură

 

Construcții

 

Transport

 

Poștă, comunicații

Activități financiare

Tranzacții imobiliare

Administrație publică

Sănătate

 

Alte activități

Număr

persoane

6.484

43.793

10774

4.958

6.917

1.080

694

820

5.623

Sursa: Directia Judeteana de Statistica - Braila

Graficul numarul 9.

Tabel nr.10: Numarul mediu de salariati din orasul Braila pe principalele activitati economice - 1998.

Activitatea economică

Agricultură

 

Industrie

 

Construcții

 

Comerț, hoteluri

Transport

 

Poștă, comunicații

Număr

5.105

28.574

5.618

8.165

4.852

1.180

Activitatea

economică

Activități

financiare

Tranzacții

imobiliare

Administrație

publică

Învățământ

Sănătate

 

Alte

activități

Persoane

907

1.184

1

4.513

4.733

1.251

Sursa: Directia Judeteana de Statistica - Braila

Graficul numarul 10.

Pentru a întelege mai bine evolutia somajului si masurile care trebuie luate, este necesar sa cunoastem dezvoltarea industriala a orasului de-a lungul anilor si pâna în prezent.
Ascensiunea industriala a orasului a început în anii constructiei socialismului si a înregistrat un ritm spectaculos de crestere si dezvoltare. Aceasta a dus într-un timp relativ scurt la transformarea orasului Braila într-un organism complex industrial - urban.

Modificarile profunde s-au produs în toate laturile vietii materiale si spirituale, orasul analizându-si sfera de influenta asupra unui vast teritoriu. Ca urmare numarul locuitorilor s-a extins continuu, ajungând în prezent la 232.409 persoane. Investitiile alocate dezvoltarii orasului depasesc jumatate din volumul total al judetului si au fost folosite în proportie de circa 89,2% pentru extinderea activitatilor industriale, astfel ca municipiul a ajuns în anul 1970 sa concentreze peste 60% din valoarea productiei globale a judetului si circa 45% din numarul angajatilor. Principalele ramuri industriale, cele care au cunoscut o dezvoltare puternica în orasul Braila sunt: industria constructoare de masini reprezentata prin santierul naval si Întreprinderea de Utilaj Greu „Progresul”, metalurgia feroasa: se produceau laminate în cadrul întreprinderilor „Laminorul” - Braila, industria chimica începe sa se afirme din anul 1978, producând fibre si fire artificiale, celuloza si hârtie, în cadrul Combinatului de fibre si fire artificiale, si respectiv al celui de Celuloza si hârtie (C.F.A. sI C.C.H.), industria lemnului, industria alimentara, industria textila.

Toate aceste unitati industriale concentrau peste 60% din forta de munca a municipiului Braila. Ulterior, dupa anul 1989, ele au suferit modificari: unele au fost închise definitiv, fiind declarate nerentabile (de exemplu S.C. Dunacor S.A. - combinatul de fire si fibre artificiale), în cazul altora au fost închise doar anumite sectii - considerate nerentabile, unele au fost privatizate, fiind cumparate de investitori straini - mai ales unitati ale industriei usoare: Industria textila si Industria de prelucrare a lemnului, altele se afla în curs de privatizare (de exemplu PRONEX - Braila). În toate din cazurile prezentate mai sus a avut loc acelasi fenomen: restructurarea locurilor de munca, ceea ce a dus la un numar foarte mare de someri.

Studiind cele doua tabele care cuprind numarul mediu de salariati din municipiul Braila, pe principalele activitati economice se observa ca între anii 1994 si 1998 cel mai mare numar de someri provine din sectorul industrial unde numarul de salariati a scazut de la 43.793 (1994) la 28.574 salariati (1998), numarul persoanelor ocupate în industrie reducându-se aproape de jumatate. Asemanator este cazul persoanelor ocupate în sectorul constructiilor; în acest caz numarul salariatilor a scazut la jumatate, de la 10.777 persoane active în 1994 la 5.618 în anul 1998. Un numar important de someri provine din sectorul agricol, al transporturilor, dar si domeniul sanatatii.

Un procent însemnat din forta de munca disponibilizata a fost absorbit ulterior de domenii economice care au cunoscut o dezvoltare mai mare fata de perioada precedenta, între aceste domenii o dezvoltare mai mare au: cel al comertului, al activitatilor financiare, al tranzactiilor imobiliare, al telecomunicatiilor si chiar domeniul învatamântului.

În aceste sectoare de activitate numarul salariatilor a crescut în anul 1998 fata de 1994, de exemplu: în sectorul comertului, numarul salariatilor aproape s-a dublat, de la 4.958 persoane în anul 1994 la 8.165 salariati în 1998,aceasta crestere se datoreaza în principal aparitiei a numerosi mici afaceristi, aparitiei a numeroase puncte comerciale mici si mijlocii, de tipul chioscurilor, buticurilor, etc.
Aceste sectoare de activitate nu au putut însa sa ofere suficiente locuri de munca, astfel încât numarul somerilor în municipiul Braila se mentine ridicat si se afla în continua crestere.

Potrivit datelor furnizate de Agentia Judeteana pentru Ocuparea si Formarea Profesionala, în cadrul judetului Braila numarul somerilor a crescut continuu începând din anul 1991 si pâna în prezent. Urmarind tabelul numarul 11, cu graficul aferent, putem observa evolutia numarului de someri din anul 1991 pâna în anul 1998. Daca în judetul Braila, existau în anul 1991 8.733 someri, acest numar s-a triplat pâna în 1998, somerii atingând un numar de 27.728, fiind perioada în care au avut loc cele mai importante disponibilizari ale fortei de munca, cele mai importante mutatii în cadrul economiei brailene.

Tabel nr. 11: Evolutia numarului de someri în cadrul judetului Braila, în perioada 1991 - 1998

Ani

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

Număr total șomeri

8.733

24.826

20.145

18.473

18.378

13.319

21.108

27.728

din care femei

14.605

11.611

11.231

11.757

7.000

8.740

8.740

10.685

Graficul numarul 11.

Analizând figura numarul 11 se constata ca cel mai mare numar de someri s-a înregistrat în anul 1992, 1977 si 1998. daca în anul 1991 somerii atingeau un numar de 8.773, în doar un an, pâna în anul 1992, numarul acestora aproape s-a triplat, ajungându-se la un numar de 24.826 persoane.
Din anul 1996, numarul somerilor scade, ajungându-se la un numar de 13.319 persoane fara loc de munca.

O alta crestere exploziva a numarului de someri are loc în anul 1997, când numarul acestora creste de la circa 13.000 (1996) pâna la 21.108 persoane la sfârsitul anului 1997, cifra somerilor continua sa creasca spectaculos, atingându-se un numar de aproximativ 28.000 someri, la sfârsitul anului 1998.
În ceea ce priveste numarul de someri pe grupe de sexe, peste 55% dintre someri sunt femei, iar între anii 1995 si 1998, situatia se schimba, predominând printre someri barbatii, numarul acestora reprezentând peste 60% din numarul total al somerilor (Tabelul nr. 11), cu toate acestea sunt mai multe femei care vor sa munceasca.

Un fenomen care se observa în ultima vreme este acela al aparitiei locurilor de munca pe o perioada determinata de timp (de obicei scurta) si acela al cresterii numarului de locuri de munca temporare. În Braila, numarul celor care accepta o slujba temporara a crescut foarte mult, în timp ce numarul celor cu slujbe permanente a scazut în fiecare an.
Specialistii considera ca cele doua fenomene si anume aparitia locurilor de munca cu timp spatial si a locurilor de munca temporare este un semn de modernism, un semn care ne arata cresterea flexibilitatii populatiei în ceea ce priveste locul de munca. Aceste fenomene au fost constatate în urma aplicarii unui chestionar pe un esantion de 450 de persoane în diferite cartiere ale municipiului Braila.
În chestionar s-a pus problema locurilor de munca pe care le-au avut respondentii înainte de 1989 si dupa acest an pâna în prezent.

Astfel, 60% dintre respondenti si-au modificat locul de munca pe care îl aveau înainte de 1989. Dintre acestia 40% au facut-o fortat datorita restructurarii industriei, iar 20% si-au parasit locul de munca fie pentru a-si demara propria afacere, fie datorita unor oferte de salarizare mai bune. La întrebarea „Din ce motive ati parasit vechiul loc de munca?”, mai mult de 80% dintre cei chestionati au dat vina pe partidele politice aflate la putere si pe lipsa unei reorganizari rapide si eficiente a economiei.
În ceea ce priveste parasirea locului de munca pe categorii de vârsta, se constata ca tinerii sunt cei care si-au schimbat cel mai frecvent locul de munca, persoanele mature, cu 10-20 de ani vechime în acelasi loc nedorind sa-si schimbe serviciul, în principal datorita obisnuintei, a gradului redus de adaptare al acestora la noi conditii de munca, noi colective, etc.

Un alt fenomen care se constata în municipiul Braila este acela al somajului de lunga durata. Practic peste 50% din persoanele aflate în somaj se gasesc în aceasta situatie de mai mult de 2 ani. Se pare ca politica în domeniul profesional si în special politica în domeniul salarizarii trebuie sa porneasca de la productivitate. Trebuie încurajate institutiile, ratele mici ale dobânzilor la împrumuturi permitând astfel cresterea orientarii catre investitii care pot crea la rândul lor locuri de munca.

În ceea ce priveste numarul persoanelor care au primit diferite tipuri de ajutoare banesti, acest numar a crescut si el odata cu cresterea numarului somerilor. Astfel, ajutorul de somaj echivaleaza în medie cu salariul minim pe economie si se acorda timp de 9 luni. Dupa 9 luni, ajutorul de somaj este înlocuit cu alocatia de sprijin care reprezinta 60% din salariul minim pe economie. Dupa alte 18 luni este suspendata si alocatia de sprijin. somajul pe termen lung reprezinta sursa cea mai dramatica a saraciei.

Tabel nr.12:
Numarul de persoane care au primit diferite tipuri de ajutoare banesti în anul 1998

Beneficiari de

Total

din care femei

Ajutor de șomaj și de integrare profesională

10.283

3.417

Alocație de sprijin

10.586

4.367

Sursa: Directia Judeteana de Statistica - Braila

Se constata ca din cei circa 28.000 someri în anul 1998, doar 20.000 dintre acestia beneficiaza de ajutoare banesti, restul de 8.000 sunt persoane aflate în evidenta oficiilor fortelor de munca, persoane care nu beneficiaza de drepturi banesti.
În urma analizei datelor statistice obtinute am observat ca peste 90% din numarul somerilor sunt muncitori si doar o proportie redusa din cei cu studii superioare nu au un loc de munca (circa 3%), ceilalti fiind absolventi ai formelor de învatamânt mediu.
Tabel nr.13: Cheltuieli cu protectia sociala a somerilor în anul 1998, milioane lei.

 

 Total țară

 Județul Brăila

Ponderea județului în total țară (%)

Total

5.332.475

66.946

1,3

Ajutor șomaj

1.334.908

27.673

2,1

Alocație de sprijin

497.681

14.306

2,9

Calificare, recalificare șomeri

19.212

25

0,1

Plata absolvenților

42.000

244

0,6

Ajutor de integrare profesională

200.850

4.102

2

Plăți compensatorii

2.303.917

17.837

0,8

Alte cheltuieli

933.907

2.759

0,3

Sursa: Directia Judeteana de Statistica - Braila
Se constata la nivelul întregii tari si la nivelul municipiului Braila ca se acorda ajutoare banesti celor ramasi fara un loc de munca, somerilor, dar aceste ajutoare sunt acordate pe o perioada limitata de timp, însa ceea ce este mai important si totusi nu li se poate oferi oamenilor sunt noile locuri de munca pe care majoritatea celor aflati în aceasta situatie le doresc cu disperare. Imposibilitatea de a crea noi locuri de munca, în antiteza cu restructurarea locurilor de munca existente în aproape toate ramurile economiei brailene au facut ca rata somajului sa se mentina ridicata si sa creasca continuu.

Tabel nr. 14: Evolutia ratei somajului în Braila, 1991 - 1999

Anul

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

Rata șomajului (%)

4,6

13,2

11,0

9,9

10,8

8,2

13,5

17,2

17,5

Sursa: Directia Judeteana de Statistica - Braila

Graficul numarul 14.

Analizând figura nr.14, se constata pentru municipiul Braila ca cele mai mari valori ale ratei somajului s-au înregistrat în anii 1991 - 4,6% si 1996 - 8,2%, cresteri foarte mari ale raportului dintre numarul somerilor si al persoanelor active ocupate s-au înregistrat în anii 1992, când rata somajului a crescut de la 4,6% la 13,2%, în anul 1997, când rata somajului a crescut de la 8,2% - 1996 la 13,5 % - 1997, si în anul 1998 când rata somajului a ajuns la valoarea de 17,2 %, cu circa 6% mai mult decât media pe tara. În concluzie, rata somajului a oscilat în cei zece ani în jurul valorilor de 8 - 13%, însa în anul 1998 atinge o valoare îngrijoratoare - 17,5%.
Cresterea îngrijoratoare a numarului de someri, a ratei somajului, inflatia economica, salarizarea redusa în raport cu preturile practicate pe piata sunt factori care au dus la o scadere alarmanta a nivelului de trai, aceasta scadere a nivelului de trai având un impact deosebit asupra fenomenelor sociale.
 

Material elaborat de Ionescu Ana-Cristina

 

Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX

Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie

Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat

 

Joburi Studenti JOB-Studenti.ro

Oportunitati si locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti - afla cele mai noi oferte de job!

Online StudentOnlineStudent.ro

Viata in campus: stiri, burse, cazari, cluburi, baluri ale bobocilor - afla totul despre viata in studentie!

Cariere si modele CVStudentCV.ro

Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!

 

 > Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine

Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)  

 

Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania