Home | BAC/Teze | Biblioteca | Jobs | Referate | Horoscop | Muzica | Dex | Games | Barbie

 

Search!

     

 

Index | Forum | E-mail

   

Sectiunea dedicata Dreptului cuprinde o serie de lucrari de specialitate, prin care isi doreste sa vina in sprijinul studentilor, masteranzilor si tuturor celor interesati de acest domeniu.

 

 
 
 
 
 Meniu rapid  Portalul e-scoala | CAMPUS ASLS | Forum discutii | Premii de excelenta | Europa





 

 

 

Inapoi la cuprins

 

Evolutia Comunitatilor Europene


Tratatul de la Amsterdam



La 2 octombrie 1997 cei 15 ministri ai afacerilor externe din tarile membre ale U.E. au semnat la Amsterdam tratatul redactat īn iunie 1997 cu prilejul īncheierii Conferintei interguvernamentale care a avut loc la acea data īn capitala olandeza.

Tratatul de la Amsterdam reprezinta o etapa foarte importanta īn desfasurarea procesului de reforma a institutiilor comunitare, īn sensul adāncirii integrarii prin cresterea calitatii democratice a Uniunii, a identitatii ei īn perspectiva largiri organizatiei, toate acestea trebuind sa determine o Europa mai apropiata de cetateni.1

Probleme importante se ridica atāt din punct de vedere al adāncirii integrarii cāt si din punct de vedere al largirii U.E. Aceste doua aspecte sunt numai aparent distincte, īn realitate ele fiind indisolubil legate.

- Adāncirea integrarii īnseamna consolidarea solidaritatii dintre statele membre. Este vorba de atribuirea de noi competente Uniunii, de crearea monedei unice, de consolidarea U.E.M., etc.
- Largirea organizatiei īnseamna procesul de extindere geografica prin adeziunea de noi state membre, asadar aspectul spatial īn construirea Europei.

Trebuie precizat ca la baza procesului de integrare stau cāteva principii fundamentale: democratie, libertate, respectarea drepturilor omului, statul de drept, justitie sociala, solidaritate si coeziune.

Tratatul de la Amsterdam a lasat intacte multe din prevederile Tratatului de la Maastricht (de exemplu, cele din capitolul referitor la U.E.M.). Totusi, īn competentele U.E. vor intra sau se vor accentua noi domenii ca de exemplu: cele privitoare la un nivel crescut de ocupare a fortei de munca, la o dezvoltare echilibrata si neinflationista, la definirea progresiva a politicii de aparare comuna.

O tema de mare importanta a Tratatului de la Amsterdam este accentuarea dezvoltarii unui spatiu de libertate, securitate si justitie, īn cadrul caruia sa fie asigurata libera circulatie a persoanelor prin masuri adecvate controlului la frontierele U.E., controlului emigrarilor, azilului precum si prevenirii criminalitatii.

Puterile Parlamentului european au fost consolidate prin simplificarea procedurii codeciziei (a fost suprimata posibilitatea unei a treia lecturi de catre Consiliu, textul fiind considerat neadoptat īn cazul esecului comitetului de conciliere) si prin extinderea campului sau de aplicatie. De asemenea procedura de consultare a fost suprimata īn profitul celei de cooperare.

Tratatul de la Maastricht a fost completat cu texte mai ample si īn ceea ce priveste politica de mediu. Formula prevazuta īn Tratatul de la Maastricht de "respectare a mediului" a fost īnlocuita prin Tratatul de la Amsterdam cu formula "nivel īnalt de protectie si de īmbunatatire a calitatii mediului".

O alta schimbare adusa prin Tratatul de la Amsterdam consta īn introducerea principiului "egalitatii dintre barbati si femei", alaturi de "promovarea unui nivel ridicat de ocupare a fortei de munca si de protectie sociala". Principiul egalitatii dintre barbati si femei constituie una din cele mai importante dispozitii din tratat.

Comparativ cu Tratatul de la Maastricht, Tratatul de la Amsterdam a dat o mai buna definitie cetateniei europene si a legat-o mai strāns de respectarea drepturilor omului, stabilind o regrupare a drepturilor referitoare la cetatenia europeana īntr-un capitol unic. Astfel, prin Tratatul de la Amsterdam s-a subliniat ca definirea cetateniei europene precum si mai buna respectare a drepturilor omului constituie un obiectiv prioritar īn cadrul reformei Uniunii.

Sunt īntarite astfel drepturile cetatenilor europeni, precum si ale persoanelor fizice sau juridice care au resedinta sau sediul īn U.E., consacrāndu-se un drept de acces la documentele institutiilor (articolul 255 din T.C.E., care se aplica celui de-al doilea si celui de-al treilea "stālp" īn virtutea articolelor 28 si 41 din T.U.E.).2

De asemenea, tratatul prevede protectia personelor fizice cu privire la regimul datelor cu caracter personal (articolul 286 din T.C.E.). Doua regulamente au fost adoptate pentru punerea īn aplicare a acestor dispozitii.

Pentru prima data, Tratatul de la Amsterdam creeaza un mecanism care permite sanctionarea unui stat membru care s-ar face vinovat de o "violare grava si persistenta" (articolul 7) a drepturilor fundamentale permitānd Consiliului sa suspende dreptul de vot al statului respectiv.

Daca constatarea violarii nu poate interveni decāt cu unanimitate (fara a numara bineīnteles votul statului īn cauza), masurile luate ca urmare a acestei constatari sunt adoptate cu majoritatea calificata. Cu toate ca acest mecanism a fost perceput ca fiind destinat reglarii unei curiozitati juridice, criza suscitata de alianta guvernamentala īncheiata īn Austria a subliniat importanta lui practica.

Criza a revelat de asemenea necesitatea de a completa acest mecanism printr-un mecanism de alerta prealabila, cei 14 parteneri ai Austriei improvizānd īn cursul anului 2000 o reactie comuna permitānd atentionarea guvernului austriac asupra oricarei abateri pe care ar fi putut sa o savārseasca, fara a recurge totusi la o arma suprema precum recurgerea la articolul 7 care presupune o "violare grava si persistenta" pentru a fi utilizat.
Aceasta criza a condus U.E. pentru prima data sa intervina īn politica interna a unui stat membru īn scopul prevenirii unei atingeri grave a principiilor fundamentale.

Problema care ramāne de rezolvat este de a stii care ar fi fundamentul juridic pe care s-ar baza U.E. pentru a sanctiona un stat īn cazul recurgerii la articolul 7, avānd īn vedere ca U.E. nu este parte la C.E.D.O., singura care ar putea oferi un raspuns pertinent este Charta drepturilor fundamentale adoptata solemn la Nisa.

Īn ceea ce priveste politica externa si de securitate comuna putem remarca faptul ca Tratatul de la Amsterdam a clarificat mai multe dispozitii ale Tratatului de la Maastricht, īn special prin redefinirea instrumentelor sale la care s-a adaugat unul nou: strategia comuna. A fost instituit un Īnalt reprezentant pentru P.E.S.C., functie detinuta de fostul secretar N.A.T.O. Javier Solana.

O alta inovatie este reprezentata prin includerea īn cadrul P.E.S.C. a misiunilor umanitare si de gestiune a crizelor, precum si a posibilitatii Uniunii de a recurge la U.E.O. pentru punerea īn aplicare a misiunilor sale.

Consiliul european de la Köln din iunie 1999 a trasat primele jaloane ale apararii europene, sefii de stat si de guvern hotarānd o īntarire a P.E.S.C. si deci intrarea īntr-o noua etapa a constructiei europene. Decizia Marii Britanii de a nu se mai opune unei aparari europene a lasat sa se spere o noua redimensionare a P.E.S.C.

Astfel, pe 13 noiembrie 2000, la Marsilia s-a semnat "actul de deces" al U.E.O.. Semn al dezinteresului de care a suferit īntotdeauna aceasta organizatie, foarte putini ministri de externe si ai apararii s-au deplasat la Marsilia pentru acesta reuniune ministeriala, ultima din istoria U.E.O.4

U.E. a preluat sarcinile U.E.O. cu o eficacitate sporita, se spera, dupa ce a decis īn decembrie 1999, la summit-ul de la Helsinki, sa-si asume noi responsabilitati īn materie de securitate si aparare.

Cei 15 au decis sa preia anumite activitati ale U.E.O. pe care le considera utile, dar majoritatea activitatilor cotidiene ale organizatiei vor īnceta. Concret, Institutul de studii si de securitate al U.E.O., instalat la Paris si centrul-satelit al sau de la Torrejon, din Spania, vor trece acum sub autoritatea U.E. Transformarea U.E.O. se va realiza progresiv, urmānd a fi īncheiata cel mai tārziu la 1 iulie 2001.

Statul Major militar al U.E.O. va fi dizolvat de īndata ce va fi instituit cel al U.E.
U.E.O. nu va disparea totusi complet. O structura reziduala, cu un secretariat alcatuit din 29 de persoane, va continua sa functioneze pentru a veghea la garantarea apararii reciproce, principiu īnscris īn Tratatul de la Bruxelles din 1948. Aceasta garantie nu va fi, īntr-adevar, transferata U.E., care a decis sa se concentreze asupra operatiunilor de gestionare a crizelor.

Desi cuprinde multe dispozitii de natura a facilita progresul reformei institutionale īn U.E., Tratatul de la Amsterdam lasa nerezolvate multe aspecte importante, ca de exemplu cele apartinānd problemelor sociale, ocuparea fortei de munca, reducerea somajului, armonizarea fiscala.


 

1 Ion P. Filipescu, Augustin Fuerea-op.cit.-,pag 249
2 Fabien Reinauld – L’Europe en perspective, Cahiers francais, numero 298, 2000, pagina 90
3 Le Monde – 15 noiembrie 2000, pagina 6
4 J. M. Favret – op. cit., pagina 54

 

Material elaborat de Oana

 

Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX

Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie

Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat

 

Joburi Studenti JOB-Studenti.ro

Oportunitati si locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti - afla cele mai noi oferte de job!

Online StudentOnlineStudent.ro

Viata in campus: stiri, burse, cazari, cluburi, baluri ale bobocilor - afla totul despre viata in studentie!

Cariere si modele CVStudentCV.ro

Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!

 

 > Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine

Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)  

 

Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania