> TITLUL I - Principii generale
> TITLUL II - Drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale
> TITLUL III - Autoritătile Publice
> TITLUL IV - Economia si finantele publice
> TITLUL V - Curtea Constitutionala
> TITLUL VI - Revizuirea Constitutiei
> TITLUL VII - Dispozitii finale si tranzitorii

---

ARTICOLUL 1 Statul român

1. România este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil.
2. Forma de guvernamânt a statului roman este republica.
3. Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme si sint garantate.

ARTICOLUL 2 Suveranitatea

1. Suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative si prin referendum.
2. Nici un grup si nici o persoana nu pot exercita suveranitatea in nume propriu.

ARTICOLUL 3 Teritoriul

1. Teritoriul României este inalienabil.
2. Frontierele tarii sint consfintite prin lege organica, cu respectarea principiilor si a celorlalte norme general admise ale dreptului international.
3. Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, in comune, orase si judete. In conditiile legii, unele orase sint declarate municipii.
4. Pe teritoriul statului roman nu pot fi stramutate sau colonizate populatii straine.

ARTICOLUL 4 Unitatea poporului si egalitatea intre cetateni

1. Statul are ca fundament unitatea poporului roman.
2. Romania este patria comuna si indivizibila a tuturor cetatenilor sai, fara deosebire de rasa, de nationalitate, de origine etnica, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenta politica, de avere sau de origine sociala.

ARTICOLUL 5 Cetatenia

1. Cetatenia româna se dobindeste, se pastreaza sau se pierde in conditiile prevazute de legea organica.
2. Cetatenia romana nu poate fi retrasa aceluia care a dobindit-o prin nastere.

ARTICOLUL 6 Dreptul la identitate

1. Statul recunoaste si garanteaza persoanelor apartinind minoritatilor nationale dreptul la pastrarea, la dezvoltarea si la exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase.
2. Masurile de protectie luate de stat pentru pastrarea, dezvoltarea si exprimarea identitatii persoanelor apartinind minoritatilor nationale trebuie sa fie conforme cu principiile de egalitate si de nediscriminare in raport cu ceilalti cetateni romani.

ARTICOLUL 7 Românii din strainatate

Statutul sprijina intarirea legaturilor cu românii din afara frontierelor tarii si actioneaza pentru pastrarea, dezvoltarea si exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase, cu respectarea legislatiei statului ai carui cetateni sint.

ARTICOLUL 8 Pluralismul si partidele politice

1. Pluralismul in societatea româneasca este o conditie si o garantie a democratiei constitutionale.
2. Partidele politice se constituie si isi desfasoara activitatea in conditiile legii. Ele contribuie la definirea si la expimarea vointei politice a cetatenilor, respectind suveranitatea nationala, integritatea teritoriala, ordinea de drept si principiile democratiei.

ARTICOLUL 9 Sindicatele

Sindicatele se constituie si isi desfasoara activitatea potrivit cu statutele lor, in conditiile legii. Ele contribuie la apararea drepturilor si la promovarea intereselor profesionale, economice si sociale ale salariatilor.

ARTICOLUL 10 Relatii internationale

România intretine si dezvolta relatii pasnice cu toate statele si, in acest cadru, relatii de buna vecinatate, intemeiate pe principiile si pe celelalte norme general admise ale dreptului international.

ARTICOLUL 11 Dreptul international si dreptul intern

1. Statul român se obliga sa indeplineasca intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte.
2. Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.

ARTICOLUL 12 Simboluri nationale

1. Drapelul României este tricolor; culorile sint asezate vertical, in ordinea urmatoare incepind de la lance: albastru, galben, rosu.
2. Ziua nationala a României este 1 Decembrie.
3. Imnul national al României este "Desteapte-te române".
4. Stema tarii si sigiliul statului sint stabilite prin legi organice.

ARTICOLUL 13 Limba oficiala

In România, limba oficiala este limba româna.

ARTICOLUL 14 Capitala

Capitala României este municipiul Bucuresti.

TITLUL II - Drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale

CAPITOLUL I Dispozitii comune

ARTICOLUL 15 Universalitatea

1. Cetateni beneficiaza de drepturile si de libertatile consacrate prin Constitutie si prin alte legi si au obligatiile prevazute de acestea.
2. Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale mai favorabile.

ARTICOLUL 16 Egalitatea in drepturi

1. Cetatenii sint egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.
2. Nimeni nu este mai presus de lege.
3. Functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetania româna si domiciliul in tara.

ARTICOLUL 17 Cetatenii români in strainatate

Cetatenii români se bucura in strainatate de protectia statului român si trebuie sa isi indeplineasca obligatiile, cu exceptia acelora ce nu sint compatibile cu absenta lor din tara.

ARTICOLUL 18 Cetatenii straini si apatrizii

1. Cetatenii straini si apatrizii care locuiesc in România se bucura de protectia generala a persoanelor si a averilor, garantata de Constitutie si de alte legi.
2. Dreptul de azil se acorda si se retrage in conditiile legii, cu respectarea tratatelor si a conventiilor internationale la care România este parte.

ARTICOLUL 19 Extradarea si expulzarea

1. Cetateanul român nu poate fi extradat sau expulzat din România.
2. Cetatenii straini si apatrizii pot fi extradati numai in baza unei conventii internationale sau in conditii de reciprocitate.
3. Expulzarea sau extradarea se hotaraste de justitie.

ARTICOLUL 20 Tratatele internationale privind drepturile omului

1. Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celalate tratate la care România este parte.
2. Daca exista neconcordanta intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale.

ARTICOLUL 21 Accesul liber la justitie

1. Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
2. Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.

CAPITOLUL II Drepturile si libertatile fundamentale

ARTICOLUL 22 Dreptul la viata si la integritate fizica si psihica

1. Dreptul la viata, precum si dreptul la integritate fizica si psihica ale persoanei sint garantate.
2. Nimeni nu poate fi supus torturii si nici unui fel de pedeapsa sau de tratament inuman ori degradant.
3. Pedeapsa cu moartea este interzisa.

ARTICOLUL 23 Libertatea individuala

1. Libertatea individuala si siguranta persoanei sint inviolabile.
2. Perchezitionarea, retinerea sau arestarea unei persoane sint permise numai in cazurile si cu procedura prevazute de lege.
3. Retinerea nu poate depasi 24 de ore.
4. Arestarea se face in temeiul unui mandat emis de magistrat, pentru o durata de cel mult 30 de zile. Asupra legalitatii mandatului, arestatul se poate plinge judecatorului, care este obligat sa se pronunte prin hotarire motivata. Prelungirea arestarii se aproba numai de instanta de judecata.
5. Celui retinut sau arestat i se aduc de indata la cunostinta, in limba pe care o intelege, motivele retinerii sau ale arestarii, iar invinuirea, in cel mai scurt termen; invinuirea se aduce la cunostinta numai in prezenta unui avocat, ales sau numit din oficiu.
6. Eliberarea celui retinut sau arestat este obligatorie, daca motivele acestor masuri au disparut.
7. Persoana arestata preventiv are dreptul sa ceara punerea sa in libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cautiune.
8. Pina la raminerea definitiva a hotarii judecatoresti de condamnare, persoana este considerata nevinovata.
9. Nici o pedeapsa nu poate fi stabilita sau aplicata decit in conditiile si in temeiul legii.

ARTICOLUL 24 Dreptul la aparare

1. Dreptul la aparare este garantat.
2. In tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

ARTICOLUL 25 Libera circulatie

1. Dreptul la libera circulatie, in tara si in strainatate, este garantat. Legea stabileste conditiile exercitarii acestui drept.
2. Fiecarui cetatean ii este asigurat dreptul de a-si stabili domiciliul sau resedinta in orice localitate din tara, de a emigra, precum si de a reveni in tara.

ARTICOLUL 26 Viata intima, familiala si privata

1. Autoritatile publice respecta si ocrotesc viata intima, familiala si privata
2. Persoana fizica are dreptul sa dispuna de ea insasi, daca nu incalca drepturile si libertatile altora, ordinea publica sau bunele moravuri.

ARTICOLUL 27 Inviolabilitatea domiciliului

1. Domiciliul si resedinta sint inviolabile. Nimeni nu poate patrunde sau ramine in domiciliul ori in resedinta unei persoane fara invoirea acesteia.
2. De la prevederile alineatului 1 se poate deroga prin lege in urmatoarele situatii: a. pentru executarea unui mandat de arestare sau a unei hotariri judecatoresti; b. pentru inlaturarea unei primejdii privind viata, integritatea fizica sau bunurile unei persoane; c. pentru apararea sigurantei nationale sau a ordinii publice; d. pentru prevenirea raspindirii unei epidemii.
3. Perchezitiile pot fi ordonate exclusiv de magistrat si pot fi efectuate numai in formele prevazute de lege.
4. Perchezitiile in timpul noptii sint interzise, afara de cazul delictului flagrant.

ARTICOLUL 28 Secretul corespondentei

Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri postale, al convorbirilor telefonice si al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil.

ARTICOLUL 29 Libertatea constiintei

1. Libertatea gindirii si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase nu pot fi ingradite sub nici o forma. Nimeni nu poate fi constrins sa adopte o opinie ori sa adere la o credinta religioasa, contrare convingerilor sale.
2. Libertatea constiintei este garantata; ea trebuie sa se manifeste in spirit de toleranta si de respect reciproc.
3. Cultele religioase sint libere si se organizeaza potrivit statutelor proprii, in conditiile legii.
4. In relatiile dintre culte sint interzise orice forme, mijloace, acte sau actiuni de invrajbire religioasa.
5. Cultele religioase sint autonome fata de stat si se bucura de sprijinul acestuia, inclusiv prin inlesnirea asistentei religioase in armata, in spitale, in penitenciare, in azile si in orfelinate.
6. Parintii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educatia copiilor minori a caror raspundere le revine.

ARTICOLUL 30 Libertatea de exprimare

1. Libertatea de exprimare a gindurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public sint inviolabile.
2. Cenzura de orice fel este interzisa.
3. Libertatea presei implica si libertatea de a infiinta publicatii.
4. Nici o publicatie nu poate fi suprimata.
5. Legea poate impune mijloacelor de comunicare in masa obligatia de a face publica sursa finantarii.
6. Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine.
7. Sint interzise de lege defaimarea tarii si a natiunii, indemnul la razboi de agresiune, la ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenta publica, precum si manifestarile obscene, contrare bunelor moravuri.
8. Raspunderea civila pentru informatia sau pentru creatia adusa la cunostinta publica revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestarii artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, in conditiile legii. Delictele de presa se stabilesc prin lege.

ARTICOLUL 31 Dreptul la informatie

1. Dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi ingradit.
2. Autoritatile publice, potrivit competentelor ce le revin, sint obligate sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal.
3. Dreptul la informatie nu trebuie sa prejudicieze masurile de protectie a tinerilor sau siguranta nationala.
4. Mijloacele de informare in masa, publice si private, sint obligate sa asigure informarea corecta a opiniei publice.
5. Serviciile publice de radio si de televiziune sint autonome. Ele trebuie sa garanteze grupurilor sociale si politice importante exercitarea dreptului la antena. Organizarea acestor servicii si controlul parlamentar asupra activitatii lor se reglementeaza prin lege organica.

ARTICOLUL 32 Dreptul la invatatura

1. Dreptul la invatatura este asigurat prin invatamintul general obligatoriu, prin invatamintul liceal si prin cel profesional, prin invatamintul superior, precum si prin alte forme de instructie si de perfectionare.
2. Invatamintul de toate gradele se desfasoara in limba româna. In conditiile legii, invatamintul se poate desfasura si intr-o limba de circulatie internationala.
3. Dreptul persoanelor apartinind minoritatilor nationale de a invata limba lor materna si dreptul de a putea fi instruite in aceasta limba sint garantate; modalitatile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege.
4. Invatamintul de stat este gratuit, potrivit legii.
5. Institutiile de invatamint, inclusiv cele particulare, se infiinteaza si isi desfasoara activitatea in conditiile legii.
6. Autonomia universitara este garantata.
7. Statul asigura libertatea invatamintului religios, potrivit cerintelor specifice fiecarui cult. In scolile de stat, invatamintul religios este organizat si garantat prin lege.

ARTICOLUL 33 Dreptul la ocrotirea sanatatii

1. Dreptul la ocrotirea sanatatii este garantat.
2. Statul este obligat sa ia masuri pentru asigurarea igienei si a sanatatii publice.
3. Organizarea asistentei medicale si a sistemului de asigurari sociale pentru boala, maternitate si recuperare, controlul exercitarii profesiilor medicale si a activitatilor paramedicale, precum si alte masuri de protectie a sanatatii fizice si mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii.

ARTICOLUL 34 Dreptul de vot

1. Cetatenii au drept de vot de la virsta de 18 ani, impliniti pina in ziua alegerilor inclusiv.
2. Nu au drept de vot debilii sau alienatii mintal, pusi sub interdictie, si nici persoanele condamnate, prin hotarire judecatoreasca definitiva, la pierderea drepturilor electorale.

ARTICOLUL 35 Dreptul de a fi ales

1. Au dreptul de a fi alesi cetatenii cu drept de vot care indeplinesc conditiile prevazute in articolul 16 alineatul 3, daca nu le este interzisa asocierea in partide politice, potrivit articolului 37 alineatul 3.
2. Candidatii trebuie sa fi implinit, pina in ziua alegerilor inclusiv, virsta de cel putin 23 de ani, pentru a fi alesi in camera Deputatilor sau in organele locale, si virsta de cel putin 35 de ani, pentru a fi alesi in Senat sau in functia de Presedinte al României.

ARTICOLUL 36 Libertatea intrunirilor

Mitingurile, demonstratiile, procesiunile sau orice alte intruniri sint libere si se pot organiza si desfasura numai in mod pasnic, fara nici un fel de arme.

ARTICOLUL 37 Dreptul de asociere

1. Cetatenii se pot asocia liber in partide politice, in sindicate si in alte forme de asociere.
2. Partidele sau organizatiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militeaza impotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranitatii, a integritatii sau a independentei României sint neconstitutionale.
3. Nu pot face parte din partide politice judecatorii Curtii Constitutionale, avocatii poporului, magistratii, membrii activi ai armatei, politistii si alte categorii de functionari publici stabilite prin lege organica.
4. Asociatiile cu caracter secret sint interzise.

ARTICOLUL 38 Munca si protectia sociala a muncii

1. Dreptul la munca nu poate fi ingradit. Alegerea profesiei si alegerea locului de munca sint libere.
2. Salariatii au dreptul la protectia sociala a muncii. Masurile de protectie privesc securitatea si igiena muncii, regimul de munca al femeilor si al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repaosul saptaminal, concediul de odihna platit, prestarea muncii in conditii grele, precum si alte situatii specifice.
3. Durata normala a zilei de lucru este, in medie, de cel mult 8 ore.
4. La munca egala, femeile au salariu egal cu barbatii.
5. Dreptul la negocieri colective in materie de munca si caracterul obligatoriu si conventiilor colective sint garantate.

ARTICOLUL 39 Interzicerea muncii fortate

1. Munca fortata este interzisa
2. Nu constituie munca fortata: a. serviciul cu caracter militar sau activitatiile desfasurate in locul acestuia de cei care, potrivit legii, nu presteaza serviciul militar obligatoriu din motive religioase ; b. munca unei persoane condamnate, prestata in conditii normale, in perioada de detentie sau de libertate conditionata ; c. prestatiile impuse in situatia creata de calamitati ori de alt pericol, precum si cele care fac parte din obligatiile civile normale stabilite de lege.

ARTICOLUL 40 Dreptul la greva

1. Salariatii au dreptul la greva pentru apararea intereselor profesionale, economice si sociale.
2. Legea stabileste conditiile si limitele exercitarii acestui drept, precum si garantiile necesare asigurarii serviciilor esentiale pentru societate.

ARTICOLUL 41 Protectia proprietatii private

1. Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sint garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sint stabilite de lege.
2. Proprietatea privata este ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizii nu pot dobindi dreptul de proprietate asupra terenurilor.
3. Nimeni nu poate fi expropiat decit pentru o cauza de utlitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire.
4. Pentru lucrari de interes general, autoritatea publica poate folosi subsolul oricarei proprietati imobiliare, cu obligatia de a despagubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau constuctiilor, precum si pentru alte daune imputabile autoritatii.
5. Despagubirile prevazute in alineatele 3 si 4 se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, in caz de divergenta, prin justitie.
6. Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati, precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.
7. Averea dobindita licit nu poate fi confiscata. Caracterul licit al dobindirii se prezuma.
8. Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori contraventii pot fi confiscate numai in conditiile legii.

ARTICOLUL 42 Dreptul la mostenire

Dreptul la mostenire este garantat.

ARTICOLUL 43 Nivelul de trai

1. Statul este obligat sa ia masuri de dezvoltare economica si de protectie sociala, de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai decent.
2. Cetatenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate platit, la asistenta medicala in unitatile sanitare de stat, la ajutor de somaj si la alte forme de asistenta sociala prevazute de lege.

ARTICOLUL 44 Familia

1. Familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre soti, pe egalitatea acestora si pe dreptul si indatorirea parintilor de a asigura cresterea, educatia si instruirea copiilor.
2. Conditiile de incheiere, de desfacere si de nulitate a casatoriei se stabilesc prin lege. Casatoria religioasa poate fi celebrata numai dupa casatoria civila.
3. Copiii din afara casatoriei sint egali in fata legii cu cei din casatorie.

ARTICOLUL 45 Protectia copiilor si a tinerilor

1. Copiii si tinerii se bucura de un regim special de protectie si de asistenta in realizarea drepturilor lor.
2. Statul acorda alocatii de stat pentru copii si ajutoare pentru ingrijirea copilului bolnav ori handicapat. Alte forme de protectie sociala a copiilor si a tinerilor se stabilesc prin lege.
3. Exploatarea minorilor, folosirea lor in activitati care le-ar dauna sanatatii, moralitatii sau care le-ar pune in primejdie viata ori dezvoltarea normala sint interzise.
4. Minorii sub virsta de 15 ani nu pot fi angajati ca salariati.
5. Autoritatile publice au obligatia sa contribuie la asigurarea conditiilor pentru participarea libera a tinerilor la viata politica, sociala, economica, culturala si sportiva a tarii.

ARTICOLUL 46 Protectia persoanelor handicapate

Persoanele handicapate se bucura de protectie speciala. Statutul asigura realizarea unei politici nationale de prevenire, de tratament, de readaptare, de invatamint, de instruire si de integrare sociala a handicapatilor, respectind drepturile si indatoririle ce revin parintilor si tutorilor.

ARTICOLUL 47 Dreptul de petitionare

1. Cetatenii au dreptul sa se adreseze autoritatilor publice prin petitii formulate numai in numele semnatarilor.
2. Organizatiile legal constituite au dreptul sa adreseze petitii exclusiv in numele colectivelor pe care le reprezinta.
3. Exercitarea dreptului de petitionare este scutita de taxa. 4. Autoritatile publice au obligatia sa raspunda la petitii in termenele si in conditiile stabilite potrivit legii.

ARTICOLUL 48 Dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica

1. Persoana vatamata intr-un drept al sau de o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, este indreptatita sa obtina recunoasterea dreptului pretins, anularea actului si repararea pagubei.
2. Conditiile si limitele exercitarii acestui drept se stabilesc prin lege organica.
3. Statul raspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare savarsite in procesele penale.

ARTICOLUL 49 Restringerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati

1. Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrins numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea sigurantei nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.
2. Restringerea trebuie sa fie proportionata cu situatia care a determinat-o si nu poate atinge existenta dreptului sau a libertatii.
CAPITOLUL III Indatoririle fundamentale

ARTICOLUL 50 Fidelitatea fata de tara

1. Fidelitatea fata de tara este sacra.
2. Cetatenii carora le sint incredintate functii publice, precum si militarii, raspund de indeplinirea cu credinta a obligatiilor ce le revin si, in acest scop, vor depune juramintul cerut de lege.

ARTICOLUL 51 Respectarea Constitutiei si a legilor Respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.

ARTICOLUL 52 Apararea tarii

1. Cetatenii au dreptul si obligatia sa apere România
2. Serviciul militar este obligatoriu pentru barbatii, cetateni români, care au implinit virsta de 20 de ani, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.
3. Pentru pregatirea in cadrul serviciului militar activ, cetatenii pot fi incorporati pina la virsta de 35 de ani.

ARTICOLUL 53 Contributii financiare

1. Cetatenii au obligatia sa contribuie, prin impozite si prin taxe, la cheltuielile publice.
2. Sistemul legal de impuneri trebuie sa asigure asezarea justa a sarcinilor fiscale.
3. Orice alte prestatii sint interzise, in afara celor stabilite prin lege, in situatii exceptionale.

ARTICOLUL 54 Exercitarea drepturilor si a libertatilor

Cetatenii români, cetatenii straini si apatrizii trebuie sa-si exercite drepturile si libertatile constitutionale cu buna-credinta, fara sa incalce drepturile si libertatile celorlalti.

CAPITOLUL IV Avocatul Poporului

ARTICOLUL 55 Numirea si rolul

1. Avocatul Poporului este numit de Senat, pe o durata de 4 ani, pentru apararea drepturilor si a libertatilor cetatenilor. Organizarea si functionarea institutiei avocatului Poporului se stabilesc prin lege organica.
2. Avocatul Poporului nu poate indeplini nici o alta functie publica sau privata.

ARTICOLUL 56 Exercitarea atributiilor

1. Avocatul Poporului isi exercita atributiile din oficiu sau la cererea persoanelor lezate in drepturile si in libertatile lor, in limitele stabilite de lege.
2. Autoritatile publice sint obligate sa asigure Avocatului Poporului sprijinul necesar in exercitarea atributiilor sale.

ARTICOLUL 57 Raportul in fata Parlamentului

Avocatul Poporului prezinta celor doua Camere ale Parlamentului rapoarte, anual sau la cererea acestora. Raportele pot contine recomandari privind legislatia sau masuri de alta natura, pentru ocrotirea drepturilor si a libertatilor cetatenilor.

TITLUL III - Autoritătile Publice

CAPITOLUL I Palamentul

Sectiunea 1 Organizare si functionare

ARTICOLUL 58 Rolul si structura

1. Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român si unica autoritate legiuitoare a tării.
2. Parlamentul este alcătuit din Camera Deputatilor si Senat.

ARTICOLUL 59 Alegerea Camerelor

1. Camera Deputatilor si Senatul sînt alese prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, potrivit legii electorale.
2. Organizatiile cetătenilor apartinind minoritatilor nationale, care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la cîte un loc de deputat, în conditiile legii electorale. Cetătenii unei minorităti nationale pot fi reprezentati numai de o singura organizatie.
3. Numărul deputatilor si al senatorilor se stabileste prin legea electorală, în raport cu populatia tării.

ARTICOLUL 60 Durata mandatului

1. Camera Deputatilor si Senatul sînt alese pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
2. Alegerile pentru Camera Deputatilor si pentru Senat se desfăsoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.
3. Parlamentul nou ales se întruneste, la convocarea Presedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.
4. Mandatul Camerelor se prelungeste pînă la întrunirea legală a noului Parlament. În această perioadă nu poate fi revizuită Constitutia si nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.
5. Proiectele de legi sau propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent îsi continuă procedura în noul Parlament.

ARTICOLUL 61 Organizarea internă

1. Organizarea si functionarea fiecărei Camere se stabilesc prin regulament propriu. Resursele financiare ale Camerelor sînt prevăzute în bugetele aprobate de acestea.
2. Fiecare Cameră îsi alege un birou permanent. Presedintele Camerei Deputatilor si Presedintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor. Ceilalti membri ai birourilor permanente sînt alesi la începutul fiecărei sesiuni. Membrii birourilor permanente pot fi revocati înainte de expirarea mandatului.
3. Deputatii si senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecărei Camere.
4. Fiecare Cameră îsi constituie comisii permanente si poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale. Camerele îsi pot constitui comisii comune.
5. Birourile permanente si comisiile parlamentare se alcătuiesc, potrivit configuratiei politice a fiecărei Camere.

ARTICOLUL 62 Sedinte comune

1. Camera Deputatilor si Senatul lucrează în sedinte separate si în sedinte comune. În sedintele comune, lucrările se desfăsoară potrivit unui regulament adoptat cu votul majoritătii deputatilor si senatorilor.
2. Camerele se întrunesc în sedintă comună pentru : a. primirea mesajului Presedintelui României ; b. aprobarea bugetului de stat si a bugetului asigurărilor sociale de stat ; c. declansarea mobilizării generale sau partiale ; d. declararea stării de război ; e. suspendarea sau încetarea ostilitătilor militare ; f. examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a Tării si ale Curtii de Conturi ; g. numirea, la propunerea Presedintelui României, a directorului Serviciului Român de Informatii si exercitarea controlului asupra activitătii acestui serviciu ; h. îndeplinirea altor atributii care, potrivit Constitutiei sau regulamentului, se exercită în sedintă comună.

ARTICOLUL 63 Sesiuni

1. Camera Deputatilor si Senatul se întrunesc în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie si nu poate depăsi sfirsitul lunii iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie si nu poate depăsi sfirsitul lunii decembrie.
2. Camera Deputatilor si Senatul se întrunesc si în sesiuni extraordinare, la cererea Presedintelui României, a biroului permanent al fiecărei Camere ori a cel putin o treime din numărul deputatilor sau al senatorilor.
3. Convocarea Camerelor se face de presedintii acestora.

ARTICOLUL 64 Actele juridice si cvorumul legal

Camera Deputatilor si Senatul adoptă legi, hotăriri si motiuni, în prezenta majoritătii membrilor.

ARTICOLUL 65 Caracterul public al sedintelor

1. Sedintele celor două Camere sînt publice.
2. Camerele pot hotări ca anumite sedinte să fie secrete. Sectiunea a 2-a Statutul deputatilor si al senatorilor

ARTICOLUL 66 Mandatul reprezentativ

1. În exercitarea mandatului, deputatii si senatorii sînt în serviciul poporului.
2. Orice mandat imperativ este nul.

ARTICOLUL 67 Mandatul deputatilor si al senatorilor

1. Deputatii si senatorii intră în exercitiul mandatului la data intrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub conditiile validării.
2. Calitatea de deputat sau de senator incetează la data intrunirii legale a Camerelor nou alese sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces.

ARTICOLUL 68 Incompatibilităti

1. Nimeni nu poate fi, în acelasi timp, deputat si senator.
2. Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de membru al Guvernului.
3. Alte incompatibilităti se stabilesc prin lege organică.

ARTICOLUL 69 Imunitatea parlamentară

1. Deputatul sau senatorul nu poate fi retinut, arestat, perchezitionat sau trimis in judecată penală ori contraventională, fără încuviintarea Camerei din care face parte, după ascultarea sa. Competenta de judecată apartine Curtii Supreme de Justitie.
2. În caz de infractiune flagrantă, deputatul sau senatorul poate fi retinut si supus perchezitiei. Ministrul justitiei va informa neintirziat pe presedintele Camerei asupra retinerii si a perchezitiei. În cazul în care Camera sesizată constată că nu exista temei pentru retinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.

ARTICOLUL 70 Independenta opiniilor

Deputatii si senatorii nu pot fi trasi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.

ARTICOLUL 71 Indemnizatia si celelalte drepturi

Deputatii si senatorii primesc o indemnizatie lunară. Cuantumul indemnizatiei si celelalte drepturi se stabilesc prin lege.

Sectiunea a 3-a Legiferarea

ARTICOLUL 72 Categorii de legi

1. Parlamentul adoptă legi constitutionale, legi organice si legi ordinare.
2. Legile constitutionale sînt cele de revizuire a Constitutiei.
3. Prin lege organică se reglementează : a sistemul electoral ; b organizarea si functionarea partidelor politice ; c organizarea si desfăsurarea referendumului ; d organizarea Guvernului si a Consiliului Suprem de Apărare a Tării; e regimul stării de asediu si la celei de urgentă ; f infractiunile, pedepsele si regimul executării acestora ; g acordarea amnistiei sau a gratierii colective ; h organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instantelor judecătoresti, a Ministerului Public si a Curtii de Conturi ; i statutul functionarilor publici ; j contenciosul administrativ ; k regimul juridic general al proprietătii si al mostenirii ; l regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele si protectia socială ; m organizarea generală a invătămintului ; n regimul general al cultelor ; o organizarea administratiei locale, a teritoriului, precum si regimul general privind autonomia locală ; p modul de stabilire a zonei economice exclusive ; r celelalte domenii pentru care, în Constitutie, se prevede adoptarea de legi organice.

ARTICOLUL 73 Initiativa legislativă

1. Initiativa legislativă apartine Guvernului, deputatilor, senatorilor, precum si unui număr de cel putin 250.000 de cetăteni cu drept de vot. Cetătenii care îsi manifestă dreptul la initiativă legislativă trebuie să provină din cel putin un sfert din judetele tării, iar în fiecare din aceste judete sau în municipiul Bucuresti trebuie să fie inregistrate cel putin 10.000 de semnături în sprijinul acestei initiative.
2. Nu pot face obiectul initiativei legislative a cetătenilor problemele fiscale, cele cu caracter international, amnistia si gratierea.
3. Guvernul îsi exercită initiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către una dintre Camere.
4. Deputatii, senatorii si cetătenii care exercită dreptul la initiativă legislativă pot prezenta propuneri legislative numai în forma cerută pentru proiectele de legi.
5. Propunerile legislative se supun intii adoptării în Camera în care au fost prezentate.

ARTICOLUL 74 Adoptarea legilor si a hotărîrilor

1. Legile organice si hotăririle privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majoritătii membrilor fiecărei Camere.
2. Legile ordinare si hotăririle se adoptă cu votul majoritătii membrilor prezenti din fiecare Cameră.
3. La cererea Guvernului sau din proprie initiativă, Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedură de urgentă, stabilită potrivit regulamentului fiecărei Camere.

ARTICOLUL 75 Trimiterea proiectelor de legi si a propunerilor legislative de la o Cameră la cealaltă

Proiectele de legi sau propunerile legislative adoptate de una din Camere se trimit celeilalte Camere a Parlamentului. Dacă aceasta din urmă respinge proiectul de lege sau propunerea legislativă, ele sa trimit, pentru o nouă dezbatere, Camerei care le-a adoptat. O nouă respingere este definitivă.

ARTICOLUL 76 Medierea

1. Dacă una din Camere adoptă un proiect de lege sau o propunere legislativă intr-o redactare diferită de cea aprobată de cealaltă Cameră, presedintii Camerelor vor initia, prin intermediul unei comisii paritare, procedura de mediere.
2. În cazul în care comisia nu ajunge la un acord sau dacă una din Camere nu aprobă raportul comisiei de mediere, textele aflate în divergentă se supun dezbaterii Camerei Deputatilor si Senatului, în sedintă comună, care vor adopta textul definitiv cu votul majoritătii prevăzute la articolul 74 alineatele 1 sau 2.

ARTICOLUL 77 Promulgarea legii

1. Legea se trimite, spre promulgare, Presedintelui României. Promulgarea legii se face in termen de cel mult 20 de zile de la primire.
2. Înainte de promulgare, Presedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii.
3. Dacă Presedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constitutionalitătii ei, promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curtii Constitutionale, prin care i s-a confirmat constitutionalitatea.

ARTICOLUL 78 Intrarea în vigoare a legii

Legea se publică în Monitorul Oficial al României si intră în vigoare la data publicării sau la data prevăzută în textul ei.

ARTICOLUL 79 Consiliul Legislativ

1. Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării si coordonării întregii legislatii. El tine evidenta oficială a legislatiei României.
2. Înfiintarea, organizarea si functionarea Consiliului Legislativ se stabilesc prin lege organică.

CAPITOLUL II Presedintele României

ARTICOLUL 80 Rolul Presedintelui

1. Presedintele României reprezintă statul român si este garantul independentei nationale, al unitătii si al integritătii teritoriale a tării.

2. Presedintele României veghează la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritătilor publice. În acest scop, Presedintele exercită functia de mediere între puterile statului, precum si între stat si societate.

ARTICOLUL 81 Alegerea Presedintelui

1. Presedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat.
2. Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrisi în listele electorale.
3. În cazul în care nici unul dintre candidati nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidati stabiliti în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obtinut cel mai mare numar de voturi.4. Nici o persoană nu poate îndeplini functia de Presedinte al României decît pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi si succesive.

ARTICOLUL 82 Validarea mandatului si depunerea jurămîntului

1. Rezultatul alegerilor pentru functia de Presedinte al României este validat de curtea Constitutională.
2. Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în fata Camerei Deputatilor si a Senatului, în sedintă comună, următorul jurămint : "Jur să-mi dăruiesc toată puterea si priceperea pentru propăsirea spirituală si materială a poporului român, să respect Constitutia si legile tării, să apăr democratia, drepturile si libertătile fundamentale ale cetătenilor, suveranitatea, independenta, unitatea, si integritatea teritorială a României. Asa să-mi ajute Dumnezeu!"

ARTICOLUL 83 Durata mandatului

1. Mandatul Presedintelui României este de 4 ani si se exercită de la data depunerii jurămîntului.
2. Presedintele României îsi exercită mandatul pînă la depunerea jurămîntului de Presedintele nou ales.
3. Mandatul Presedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.

ARTICOLUL 84 Incompatibilităti si imunităti

1. În timpul mandatului, Presedintele României nu poate fi membru al unui partid si nu poate indeplini nici o altă functie publică sau privată.
2. Presedintele României se bucură de imunitate. Prevederile articolui 70 se aplică in mod corespunzător.
3. Camera Deputatilor si Senatul, în sedintă comună, pot hotărî punerea sub acuzare a Presedintelui României pentru înaltă trădare, cu votul a cel putin două treimi din numărul deputatilor si senatorilor. Competenta de judecată apartine Curtii Supreme de Justitie, în conditiile legii. Presedintele este demis de drept la data răminerii definitive a hotăririi de condamnare.

ARTICOLUL 85 Numirea Guvernului

1. Presedintele României desemnează un candidat pentru functia de prim-ministru si numeste Guvernul pe baza votului de incredere acordat de Parlament.
2. În caz de remaniere guvernamentală sau de vacantă a postului, Presedintele revocă si numeste, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului.

ARTICOLUL 86 Consultarea Guvernului Presedintele României poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente si de importantă deosebită.

ARTICOLUL 87 Participarea la sedintele Guvernului

1. Presedintele României poate lua parte la sedintele Guvernului în care se dezbat probleme de interes national privind politica externă, apărarea tării, asigurarea ordinii publice si, la cererea primului-ministru, în alte situatii.
2. Presedintele României prezidează sedintele Guvernului la care participă.

ARTICOLUL 88 Mesaje

Presedintele Romăniei adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale natiunii.

ARTICOLUL 89 Dizolvarea Parlamentului

1. După consultarea presedintilor celor două Camere si a liderilor grupurilor parlamentare, Presedintele Romaniei poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de incredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare si numai după respingerea a cel putin două solicitari de investitură.
2. În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. 3. Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele sase luni ale mandatului Presedintelui României si nici în timpul stării de asediu sau al stării de urgentă.

ARTICOLUL 90 Referendumul

Presedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-si exprime, prin referendum, vointa cu privire la probleme de interes national.

ARTICOLUL 91 Atributii în domeniul politicii externe 1. Presedintele încheie tratate internationale în numele României, negociate de Guvern, si le supune spre ratificare Parlamentului, în termen de 60 de zile.
2. Presedintele, la propunerea Guvernului, acreditează si recheamă reprezentantii diplomatici ai României si aprobă înfiintarea, desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.
3. Reprezentantii diplomatici ai altor state sînt acreditati pe lîngă Presedintele României.

ARTICOLUL 92 Atributii în domeniul apărării

1. Presedintele României este comandantul fortelor armate si indeplineste functia de presedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Tării.
2. El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea partială sau generală a fortelor armate. Numai în cazuri exceptionale, hotărîrea Presedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare.
3. În caz de agresiune armată îndreptată împotriva tării, Presedintele României la măsuri pentru respingerea agresiunii si le aduce neîntîrziat la cunostinta Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declansarea agresiunii.

ARTICOLUL 93 Măsuri exceptionale

1. Presedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgentă, în întreaga tară ori în unele localitati, si solicită Parlamentului încuviintarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.
2. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgentă si functionează pe toată durata acestora.

ARTICOLUL 94 Alte atributii

Presedintele României îndeplineste si următoarele atributii : a. conferă decoratii si tiluri de onoare; b. acordă gradele de maresal, de general si de amiral ; c. numeste în functii publice, în conditiile prevăzute de lege ; d. acordă gratierea individuală.

ARTICOLUL 95 Suspendarea din functie

1. În cazul săvirsirii unor fapte grave prin care incalcă prevederile Constitutiei, Presedintele României poate fi suspendat din functie de Camera Deputatilor si de Senat in sedintă comună, cu votul majoritătii deputatilor si senatorilor, după consultarea Curtii Constitutionale. Presedintele poate da Parlamentului explicatii cu privire la faptele ce i se impută.
2. Propunerea de suspendare din functie poate fi initiată de cel putin o treime din numărul deputatilor si senatorilor si se aduce, neintirziat, la cunostintă Presedintelui.
3. Dacă propunerea de suspendare din functie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Presedintelui.

ARTICOLUL 96 Vacanta functiei

1. Vacanta functiei de Presedinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din functie, de imposibilitate definitivă a exercitării atributiilor sau de deces.
2. În termen de trei luni de la data la care a intervenit vacanta functiei de Presedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Presedinte.

ARTICOLUL 97 Interimatul functiei

1. Dacă functia de Presedinte devine vacantă ori dacă Presedintele este suspendat din functie sau dacă se afla în imposibilitate temporară de a-si exercita atributiile, interimatul se asigură, în ordine, de presedintele Senatului sau de presedintele Camerei Deputatilor.
2. Atributiile prevăzute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului functiei prezidentiale.

ARTICOLUL 98 Răspunderea presedintelui interimar

Dacă persoana care asigură interimatul functiei de Presedinte al României săvîrseste fapte grave, prin care se încalcă prevederile Constitutiei, se aplică articolul 95 si articolul 97.

ARTICOLUL 99 Actele Presedintelui

1. În exercitarea atributiilor sale, Presedintele României emite decrete care se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenta decretului.
2. Decretele emise de Presedintele României în exercitarea atributiilor sale prevăzute în articolul 91 alineatele 1 si 2, articolul 92 alineatele 2 si 3, articolul 93 alineatul 1 si articolul 94 literele a, b si d se contrasemnează de primul-minstru.

ARTICOLUL 100 Indemnizatia si celelalte drepturi

Indemnizatia si celelalte drepturi ale Presedintelui României se stabilesc prin lege.

CAPITOLUL III Guvernul

ARTICOLUL 101 Rolul si structura

1. Guvernul, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne si externe a tării si exercită conducerea generală a administratiei publice.
2. În îndeplinirea atributiilor sale, Guvernul cooperează cu organismele sociale interesate.
3. Guvernul este alcătuit din prim-ministru, ministri si alti membri stabiliti prin lege organică.

ARTICOLUL 102 Investitura

1. Presedintele României desemnează un candidat pentru functia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
2. Candidatul pentru functia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului si a întregii liste a Guvernului.
3. Programul si lista Guvernului se dezbat de Camera Deputatilor si de Senat, în sedintă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majoritătii deputatilor si senatorilor.

ARTICOLUL 103 Jurămîntul de credintă

1. Primul-ministru, ministrii si ceilalti membri ai Guvernului vor depune individual, în fata Presedintelui României, jurămîntul de la articolul 82.
2. Guvernul în întregul său si fiecare membru în parte îsi exercită mandatul, începind de la data depunerii jurămîntului.

ARTICOLUL 104 Incompatibilităti

1. Functia de membru al Guvernului este incompatibilă cu exercitarea altei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de deputat sau de senator. De asemenea, ea este incompatibilă cu exercitarea unei functii de reprezentare profesională salarizate în cadrul organizatiilor cu scop comercial.
2. Alte incompatibilităti se stabilesc prin lege organică.

ARTICOLUL 105 Încetarea functiei de membru al Guvernului

Functia de membru al Guvernului încetează în urma demisiei, a revocării, a pierderii drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a decesului, precum si în alte cazuri prevăzute de lege.

ARTICOLUL 106 Primul ministru

1. Primul-ministru conduce Guvernul si coordonează activitatea membrilor acestuia, respectînd atributiile ce le revin. De asemenea, prezintă Camerei Deputatilor sau Senatului rapoarte si declaratii cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate.
2. Dacă primul-ministru se află într-una din situatiile prevăzute la articolul 105 sau este în imposibilitate de a-si exercita atributiile, Presedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atributiile primului-ministru, pînă la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilitătii exercitării atributiilor, încetează dacă primul-ministru îsi reia activitatea în Guvern.
3. Prevederile alineatului 2 se aplică în mod corespunzător si celorlalti membri ai Guvernului, la propunerea primului-ministru, pentru o perioadă de cel mult 45 de zile.

ARTICOLUL 107 Actele Guvernului

1. Guvernul adoptă hotărîri si ordonante.
2. Hotărîrile se emit pentru organizarea executării legilor.
3. Ordonantele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele si în conditiile prevăzute de aceasta.
4. Hotărîrile si ordonantele adoptate de Guvern se semnează de primul-ministru, se contrasemnează de ministrii care au obligatia punerii lor în executare si se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenta hotărîrii sau a ordonantei. Hotărîrile care au caracter militar se comunică numai institutiilor interesate.

ARTICOLUL 108 Răspunderea membrilor Guvernului

1. Guvernul răspunde politic numai în fata Parlamentului pentru întreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalti membri pentru activitatea Guvernului si pentru actele acestuia.
2. Numai Camera Deputatiilor, Senatul si Presedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvîrsite în exercitiul functiei lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, Presedintele României poate dispune suspendarea acestora din functie. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din functie. Competenta de judecată apartine Curtii Supreme de Justitie.
3. Cazurile de răspundere si pedepsele aplicabile membrilor Guvernului sînt reglementate printr-o lege privind responsabilitatea ministerială.

ARTICOLUL 109 Încetarea mandatului

1. Guvernul îsi exercită mandatul pînă la data validării alegerilor parlamentare generale.
2. Guvernul este demis la data retragerii de Parlament a încrederii acordate sau dacă primul-ministru se află într-una din situatiile prevăzute în articolul 105 ori este în imposibilitatea de a-si exercita atributiile mai mult de 45 de zile.
3. În situatiile prevăzute în alineatul 2 sînt aplicabile prevederile articolului 102.
4. Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alineatelor 1 si 2 îndeplineste numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, pînă la depunerea jurămîntului de membrii noului Guvern.

CAPITOLUL IV Raporturile Parlamentului cu Guvernul

ARTICOLUL 110 Informarea Parlamentului

1. Guvernul si celelalte organe ale administratiei publice, în cadrul controlului parlamentar al activitătii lor, sînt obligate să prezinte informatiile si documentele cerute de Camera Deputatilor, de Senat sau de comisiile parlamentare, prin intermediul presedintilor acestora. În cazul în care o initiativă legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat, solicitarea informării este obligatorie.
2. Membrii Guvernului au acces la lucrările Parlamentului. Dacă li se solicită prezenta, participarea lor este obligatorie.

ARTICOLUL 111 Întrebări si interpelări

1. Guvernul si fiecare dintre membrii săi sînt obligati să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de deputati sau de senatori.
2. Camera Deputatilor sau Senatul poate adopta o motiune prin care să-si exprime pozitia cu privire la problema ce a făcut obiectul interpelării.

ARTICOLUL 112 Motiunea de cenzură

1. Camera Deputatilor si Senatul, în sedintă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei motiuni de cenzură, cu votul majoritătii deputatilor si senatorilor.
2. Motiunea de cenzură poate fi initiată de cel putin o pătrime din numărul total al deputatilor si senatorilor si se comunică Guvernului la data depunerii.
3. Motiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data cînd a fost prezentată în sedinta comună a celor două Camere.
4. Dacă motiunea de cenzură a fost respinsă, deputatii si senatorii care au semnat-o nu mai pot initia, în aceeasi sesiune, o nouă motiune de cenzură, cu exceptia cazului în care Guvernul îsi angajează răspunderea potrivit articolului 113.

ARTICOLUL 113 Angajarea răspunderii Guvernului

1. Guvernul îsi poate angaja răspunderea în fata Camerei Deputatilor si a Senatului, in sedintă comună, asupra unui program, a unei declaratii de politică generală sau a unui proiect de lege.
2. Guvernul este demis daca o motiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaratiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în conditiile articolului 112.
3. Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului 2, proiectul de lege prezentat se consideră adoptat, iar programul sau declaratia de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.
4. În cazul în care Presedintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului 3, dezbaterea acesteia se va face în sedinta comună a celor două Camere.

ARTICOLUL 114 Delegarea legislativă

1. Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonante în domenii care nu fac obiectul legilor organice.
2. Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul si data pînă la care se pot emite ordonante.
3. Dacă legea de abilitare o cere, ordonantele se supun aprobării Parlamentului, potrivit procedurii legislative, pînă la împlinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonantei.
4. În cazuri exceptionale, Guvernul poate adopta ordonante de urgentă. Acestea intră în vigoare numai după depunerea lor spre aprobare la Parlament. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă în mod obligatoriu.
5. Aprobarea sau respingerea ordonantelor se face printr-o lege în care vor fi cuprinse si ordonantele ale căror efecte au încetat potrivit alineatului 3.

CAPITOLUL V Administratia publică

Sectiunea 1 Administratia publică centrală de specialitate

ARTICOLUL 115 Structura

1. Ministerele se organizează numai în subordinea Guvernului.
2. Alte organe de specialitate se pot organiza în subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ca autorităti administrative autonome.

ARTICOLUL 116 Înfiintarea

1. Ministerele se înfiintează, se organizează si functionează potrivit legii.
2. Guvernul si ministerele, cu avizul Curtii de Conturi, pot înfiinta organe de specialitate, în subordinea lor, numai dacă legea le recunoaste această competentă.
3. Autorităti administrative autonome se pot înfiinta prin lege organică.

ARTICOLUL 117 Fortele armate

1. Armata este subordonată exclusiv vointei poporului pentru garantarea suveranitătii, a independentei si a unitătii statului, a integritătii teritoriale a tării si a democratiei constitutionale.
2. Structura sistemului national de apărare, organizarea armatei, pregătirea populatiei, a economiei si a teritoriului pentru apărare, precum si statutul cadrelor militare, se stabilesc prin lege organică.
3. Prevederile alineatelor 1 si 2 se aplică, în mod corespunzător, politiei si serviciilor de informatii ale statului, precum si celorlalte componente ale fortelor armate.
4. Organizarea de activităti militare sau paramilitare în afara unei autorităti statale este interzisă.
5. Pe teritoriul României nu pot intra sau trece trupe străine decit în conditiile stabilite de lege.

ARTICOLUL 118 Consiliul Suprem de Apărare a Tării

Consiliul Suprem de Apărare a Tării organizează si coordonează unitar activitătile care privesc apărarea tării si siguranta natională. Sectiunea a 2-a Administratia publică locală

ARTICOLUL 119 Principii de bază

Administratia publică din unitătile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiul autonomiei locale si pe cel al descentralizării serviciilor publice.

ARTICOLUL 120 Autorităti comunale si orăsenesti

1. Autoritătile administratiei publice, prin care se realizează autonomia locală în comune si în orase, sînt consiliile locale alese si primarii alesi, în conditiile legii.
2. Consiliile locale si primarii functionează în conditiile legii, ca autorităti administrative autonome si rezolvă treburile publice din comune si din orase.
3. Autoritătile prevăzute la alineatul 1 se pot constitui si în subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor.

ARTICOLUL 121 Consiliul judetean

1. Consiliul judetean este autoritatea administratiei publice pentru coordonarea activitătii consiliilor comunale si orăsenesti, în vederea realizării serviciilor publice de interes judetean.
2. Consiliul judetean este ales si functionează în conditiile legii.

ARTICOLUL 122 Prefectul

1. Guvernul numeste cîte un prefect în fiecare judet si în municipiul Bucuresti.
2. Prefectul este reprezentatul Guvernului pe plan local si conduce serviciile publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale, din unitătile administrativ-teritoriale.
3. Atributiile prefectului se stabilesc potrivit legii.
4. Prefectul poate ataca, în fata instantei de contencios administrativ, un act al consiliului judetean, al celui local sau al primarului, în cazul în care consideră actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept.

CAPITOLUL VI Autoritatea judecătorească

Sectiunea 1 Instantele judecătoresti

ARTICOLUL 123 Înfăptuirea justitiei

1. Justitia se înfăptuieste în numele legii.
2. Judecătorii sînt independenti si se supun numai legii.

ARTICOLUL 124 Statutul judecătorilor

1. Judecătorii numiti de Presedintele României sînt inamovibili, potrivit legii. Presedintele si ceilalti judecători ai Curtii Supreme de Justitie sînt numiti pe o perioada de 6 ani. Ei pot fi reinvestiti în functie. Promovarea, transferarea si sanctionarea judecătorilor pot fi dispuse numai de Consiliul Superior al Magistraturii, în conditiile legii.
2. Functia de judecător este incompatibilă cu orice altă functie publică sau privată, cu exceptia functiilor didactice din învătămintul superior.

ARTICOLUL 125 Instantele judecătoresti

1. Justitia se realizează prin Curtea Supremă de Justitie si prin celelalte instante judecătoresti stabilite de lege.
2. Este interzisă înfiintarea de instante extraordinare.
3. Competenta si procedura de judecată sînt stabilite de lege.

ARTICOLUL 126 Caracterul public al dezbaterilor

Sedintele de judecată sînt publice afară de cazurile prevăzute de lege.

ARTICOLUL 127 Dreptul la interpret

1. Procedura judiciară se desfăsoară în limba română.
2. Cetătenii apartinînd minoritătilor nationale, precum si persoanele care nu înteleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunostintă de toate actele si lucrările dosarului, de a vorbi în instantă si de a pune concluzii, prin interpret; în procesele penale acest drept este asigurat în mod gratuit.

ARTICOLUL 128 Folosirea căilor de atac

Împotriva hotăririlor judecătoresti, părtile interesate si Ministerul Public pot exercita căile de atac, în conditiile legii.

ARTICOLUL 129 Politia instantelor Instantele judecătoresti dispun de politia pusă în serviciul lor.

Sectiunea a 2-a Ministerul Public

ARTICOLUL 130 Rolul Ministerului Public

1. În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societătii si apără ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetătenilor.
2. Ministerul Public îsi exercită atributiile prin procurori constituiti în parchete, in conditiile legii.

ARTICOLUL 131 Statutul procurorilor

1. Procurorii îsi desfăsoară activitatea potrivit principiului legalitătii, al impartialitătii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei.
2. Functia de procuror este incompatibilă cu orice altă functie publică sau privată, cu exceptia functiilor didactice din învătămintul superior. Sectiunea a 3-a Consiliul Superior al Magistraturii

ARTICOLUL 132 Componenta

Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din magistrati alesi, pentru o durată de 4 ani, de Camera Deputatilor si de Senat, în sedintă comună.

ARTICOLUL 133 Atributii

1. Consiliul superior al Magistraturii propune Presedintelui României numirea în functie a judecătorilor si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari, în conditiile legii. În acest caz, lucrările sînt prezidate, fără drept de vot, de ministrul justitiei.
2. Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineste rolul de consiliu de disciplină al judecătorilor. În acest caz, lucrările sînt prezidate de presedintele Curtii Supreme de Justitie.

TITLUL IV - Economia si finantele publice

ARTICOLUL 134 Economia

1. Economia Romaniei este economie de piata.
2. Statul trebuie sa asigure: a. libertatea comertului, protectia concurentul loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie; b. protejarea intereselor nationale in activitatea economica, financiara si valutara; c. stimularea cercetarii stiintifice nationale; d. exploatarea resurselor naturale, in concordanta cu interesul national; e. refacerea si ocrotirea mediului inconjurator, precum si mentinerea echilibrului ecologic; f. crearea conditiilor necesare pentru cresterea calitatii vietii.

ARTICOLUL 135 Proprietatea

1. Statul ocroteste proprietatea.
2. Proprietatea este publica sau privata.
3. Proprietatea poublica apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale.
4. Bogatiile de orice nature ale subsolului, caile de comunicatie, spatiul aerian, apele cu potential energetic valorificabil si acelea ce pot fi folosite in interes public, plajele, marea teritoriala, resursele naturale al zonei economice si ale platoului continental, precum si alte bunuri stabilite de lege, fac obiectul exclusiv al prprietatii publice.
5. Bunurile proprietate publica sint inalienabile. In conditiile legii, ele pot fi date in administrare regiilor autonome ori institutiilor publice sau pot fi concesionate ori inchiriate.
6. Proprietatea privata este, in conditiile legii, inviolabila.

ARTICOLUL 136 Sistemul financiar

1. Formarea, administrarea, intrebuintarea si controlul resurselor financiare ale statului, ale unitatilor administrativ-teritoriale si ale institutiilor publice sint reglementate prin lege.
2. Moneda nationala este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul.

ARTICOLUL 137 Bugetul public national

1. Bugetul public national cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele locale ale comunelor, ale oraselor si ale judetelor.
2. Guvernul elaboreaza anual proiectul bugetului de stat si pe cel al asigurarilor sociale de stat, pe care le supune, separat, aprobarii Parlamentului.
3. Daca legea bugetului de stat si legea bugetului asigurarilor sociale de stat nu au fost adoptate cu cel putin 3 zile inainte de expirarea exercitiului bugetar, se aplica in continuare bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale de stat ale anului precedent, peina la adoptarea noilor bugete.
4. Bugetele locale se elaboreaza, se aproba si se executa in conditiile legii.
5. Nici o cheltuiala bugetara nu poate fi aprobata fara stabilirea sursei de finantare.

ARTICOLUL 138 Impozite, taxe

1. Impozitele, taxele si orice alte venituri ale bugetului de stat si ale gbugetului asigurarilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege.
2. Impozitele si taxele locale se stabilesc de consiliile locale sau judetene, in limitele si in conditiile legii.

ARTICOLUL 139 Curtea de Conturi

1. Curtea de Conturi exercita controlui asupra modului de formare, de administrare si de intreb uintare a resurselor finaciare ale statului si ale sectorului public. In conditiile legii, Curtea exercita si atributii jurisdictionale.
2. Curtea de Conturi prezinta anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public national din exercitiul bugetar expirat, cuprinzind si neregulile constatate.
3. La cererea Camerei Deputatilor sau a Senatului, Curtea de Conturi controleaza modul de gestionare a resurselor publice si raporteaza dspre cele constatate.
4. Membrii Curtii de Conturi, numiti de Parliament, sint independenti si inamovibili, potrivit legii. Ei sint supusi incompatibilitatilor prevazute de lege pentru judecatori.

TITLUL V - Curtea Constitutionala

ARTICOLUL 140 Structura

1. Curtea Constitutionala se compune din noua judecatori, numiti pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau innoit.
2. Trei judecatori sint numiti de Camera Deputatilor, trei de Senat si trei de Presedintele Romaniei.
3. Judecatorii Curtii Constitutionale aleg, prin vot secret, presedintele acesteia pentru o perioada de 3 ani.
4. Curtea Constitutionala se innoieste cu o treime din judecatorii ei, din 3 in 3 ani, in conditiile prevazute de legea organica a Curtii.

ARTICOLUL 141 Conditii pentru numire

Judecatorii Curtii Constitutionale trebuie sa aiba pregatire juridica superioara, inalta competenta profesionala si o vechime de cel putin 18 ani in activitatea juridica sau in invatamintul juridic superior.

ARTICOLUL 142 Incompatibilitati

Functia de judecator al Curtii Constitutionale este incompatibila cu oricare alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamintul juridic superior.

ARTICOLUL 143 Independenta si inamovibilitatea

Judecatorii Curtii Constitutionale sint independenti in exercitarea mandatului lor si inamovibili pe durata acestuia.

ARTICOLUL 144 Atributii

Curtea Constitutionala are urmatoarele atributii:
a. se pronunta asupra constitutionalitatii legilor, inainte de promulgarea acestora la sesizarea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a Guvernului, a Curtii Supreme de Justitie, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori precum si, din oficiu, asupra initiavelor de revizuire a Constitutiei;
b. se pronunta asupra constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua camere, a unui grup parlamentar sau a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori;
c. hotaraste asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti privind necomstitutionalitatea legilor si a ordonantelor;
d. vegheaza la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei si confirma rezultatele sufragiului;
e. constata existenta imprejurarilor care jsutifica interimatul in exercitarea functiei de Presedinte al Romaniei si comunica cele constatate Parlamentului si Guvernului;
f. da aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei;
g. vegheaza la respectarea procedurii pentru organizarea si desfasurarea referendumului si confirma rezultatele acestuia;
h. verifica indeplinirea conditiilor pentru exercitarea initiativei legislative de catre cetateni;
i. hotaraste asupra contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic.

ARTICOLUL 145 Deciziile Curtii Constitutionale

1. In cazuirle de neconstitutionalitate constatate potrivit articolului 144 literele a si b, legea sau regulamentul se trimite spre reexaminare. Daca legea este adoptata in aceeasi forma, cu o majoritatae de cel putin doua treimi din numarul membrilor fiecarei Camere, obiectia de neconstitutionalitate este inlaturata, iar promulgarea devine obligatorie.
2. Deciziile Curtii Constitutionale sint obligatorii si au putere numai pentru viitor. ele se publica in Monitorul Oficial al Romaniei.

TITLUL VI - Revizuirea Constitutiei

ARTICOLUL 146 Initiativa revizuirii

1. Revizuirea Constitutiei poate fi initiata de Presedintele Romaniei la propunerea Guvernului, de cel putin o patrime din numarul deputatilor sau al senatorilor, precum si de cel putin 500.000 de cetateni cu drept de vot.
2. Cetatenii care initiaza revizuirea Constitutiei trebuie sa provina din cel putin jumatate din judetele tarii, iar in fiecare din aceste judete sau in municipiul Bucuresti trebuie sa fie inregistrate cel putin 20.000 de semnaturi in sprijinul acestei initiative.

ARTICOLUL 147 Procedura de revizuire

1. Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptata de Camera Deputatilor si de Senat, cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul membrilor fiecarei Camere.
2. Daca prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna hotarasc cu votul a cel putin trei patrimi din numarul deputatilor si senatorilor.
3. Revizuirea este definitiva dupa aprobarea ei prin referendum, organizat in cel mult 30 de zile de la data adoptarii proiectului sau a propunerii de revizuire.

ARTICOLUL 148 Limitele revizuirii

1. Dispozitiile prezentei Constitutii privind caracterul national, independent, unitar si indivizibil al statului roman, forma republicana de guvernamint, integritatea teritoriului, independenta justitiei, pluralismul poliitic si limba oficiala nu pot forma obiectul revizuirii.
2. De asemenea, nici o revizuire nu poate fi facuta daca are ca rezultat suprimarea drepturilor si a libertatilor fundamentale ale cetatenilor sau a garantiilor acestora.
3. Constitutia nu poate fi revizuita pe durata starii de asediu sau a starii de urgenta si nici in timp de razboi.

TITLUL VII - Dispozitii finale si tranzitorii

ARTICOLUL 149 Intrarea in vigoare

Prezenta Constitutie intra in vigoare la data aprobarii ei prin referendum. La aceeasi data, Constitutia din 21 august 1965 este si ramine in intregime abrogata.

ARTICOLUL 150 Conflictul temporal de legi

1. Legile si toate celalalte acte normative ramin in vigoare, in masura in care ele nu contravin prezentei Constitutii. 2. Consiliul Legislativ, in termen de 12 luni de la data intrarii in vigoare a legii sale de organizare, va examina conformitatea legislatiei cu prezenta Constitutie si va face Parlamentului sau, dupa caz, Guvernului, propuneri corespunzatoare.

ARTICOLUL 151 Institutiile existente

1. Institutiile republicii, existente la data intrarii in vigoare a prezentei Constitutii, ramin in functiune pina la constituirea celor noi.
2. Noua Curte Suprema de Justitie va fi numita, in conditiile legii, de Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna, la propunerea Presedintelui Romaniei, in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei Constitutii.

ARTICOLUL 152 Institutiile viitoare

1. In termen de 6 luni de la data intarii in vigoare a Constituiei, se infiinteaza Curtea Constitutionala si Curtea de Conturi.
2. Judecatorii primei Curti Constitutionale sint numiti pentru o perioada de 3, de 6 si, respectiv, de 9 ani. Presedintele Romaniei, Camera Deputatilor si Senatul desmneaza cite un judecator pentru fiecare perioada.