Home | BAC/Teze | Biblioteca | Jobs | Referate | Horoscop | Muzica | Dex | Games | Barbie

 

Search!

     

 

Index | Forum | E-mail

   

"Oamenii traiesc in comunitate in virtutea lucrurilor pe care le au in comun, iar comunicarea este modalitatea prin care ei ajung sa detina in comun aceste lucruri. Comunicarea e un mod de a exista al comunitatii." John Dewey

 

 
 
 
 
 Meniu rapid  Portalul e-scoala | CAMPUS ASLS | Forum discutii | Premii de excelenta | Europa





 

 

 

 

  <  Back to index



EUROPA POATE FI REDUSA LA O NOTA UNICA SAU LA O NOTA CU PRECADERE?





La prima vedere, Europa este un spatiu al marilor contradictii, un spatiu pe cāt de vast, pe atāt de dificil de delimitat. De fapt, folosirea termenul "Europa" este folosit īn ultima vreme cu doua sensuri: cel al spatiului care delimiteaza continentul european, numit "Marea Europa", si cel al tarilor care fac parte din Uniunea Europeana, numit "Mica Europa".

Astfel, pentru a face fata acestei confuzii de termeni, este necesara clarificarea unei distinctii īntre apartenenta geografica a unei tari la Europa (īnteleasa ca zona dintre Oceanul Atlantic si Muntii Urali), apartenenta ei istorica la Europa (participarea la evenimentele istorice care au dat nastere continentului īn forma si compozitia sa actuala, aici fiind incluse revolutiile, crearea oraselor, a statelor, a imperiilor etc), apartenenta culturala a unei tari la Europa (afilierea la aceleasi idei, principii si curente culturale, īn perfecta armonie cu atitudinea adoptata la nivelul credintelor religioase si ideologice) si apartenenta institutionala la Europa (aderarea la legislatia caracteristica societatii deschise).

Este unanim recunoscut faptul ca apartenenta geografica si apartenenta istorica nu decid apartenenta sau neapartenenta unui stat la Europa, īn sensul ei de comunitate de state europene independente. Unificarea europeana fiind un proces īn primul rānd institutional si cultural, apartenenta europeana se judeca considerānd īn primul rānd institutiile si cultura.

Iar un aspect foarte important care tine de evolutia culturala a statelor europene de-a lungul secolelor este religia. Religia a influentat poate īn cea mai mare masura directiile urmate de popoarele lumii īn cele mai diverse domenii, de la strategii politice la cultura si de la economie la structuri institutionale.

De asemenea, este recunoscut faptul ca unificarea europeana īsi trage radacinile din Europa Occidentala, Belgia, Franta, Germania, Olanda, Italia si Luxemburg fiind primele tari europene care au semnat, la jumatatea secolului XX, un tratat ce urma sa se extinda si sa puna ulterior bazele uniunii economice īntre statele europene, care avea de fapt scopul de a īmpiedica izbucnirea unui nou razboi mondial īntre membnrii sai.

Statele din partea de vest a continentului european au fost īnsa caracterizate de apartenenta la o confesiune religioasa crestina rupta de catolicism: protestantismul, care s-a infiltrat īn toate aspectele vietii adeptilor sai, influentāndu-le īn mod decisiv optiunile si comportamentul.
Astfel, sociologul Max Weber argumenteaza, īn lucrarea sa "Etica protestanta si spiritul capitalismului", ca protestantismul a contribuit la dezvoltarea capitalismului, īnteles ca sistem politico-economic care se īntemeiaza pe proprietatea privata asupra mijloacelor de productie si de schimb, īn societatile moderne, occidentale, capitalismul dezvoltīndu-se doar cu ajutorul īnclinatiei protestantilor catre rationalism. Argumentul consta de fapt īn doua teze: efectul pozitiv al protestantismului asupra capitalismului si efectul negativ al capitalismului asupra protestantismului.

Astfel, credintele protestante īncurajeaza comportamentul capitalist, ele justificīnd motivatiile capitaliste de obtinere a profitului ca pe o chemare de ordin etic: un om care credea īn spiritul protestant simtea ca este de datoria sa sa consolideze o afacere care sa produca bani, pentru binele sau si al copiilor si nepotilor sai. Astfel, obiectivul de a obtine profit peste nevoile imediate ale individului, īn alte conditii considerat pura lacomie si avaritie, devine īn credinta protestanta si īn spiritul capitalist descris de Weber, o bligatie etica si indispensabila pentru integritatea morala a unei persoane.

Acesta este si motivul pentru care capitalismul modern se dezvolta numai īn zonele dominate de credinta protestanta.

Dar o data ce comportamentul capitalist a īnceput sa prevaleze, credintele protestante au īnceput sa fie descurajate. Motivatiile capitaliste fiind secularizate, ele pierd astfel īntelesurile etice ale protestantismului, iar afacerea capitalista resimte īn curīnd forta religioasa īn acelasi mod īn care resimte interferenta reglementarilor Statului īn dezvoltarea proprie.

Capitalismul s-a impus īn unele state ale continentului european ca o reactie la comunism si socialism.

O data cu aparitia capitalismului, europenii nu s-au mai multumit cu productia care acoperea doar nevoile de supravietuire, trecānd la comportamentul caracterizat de rationalitate economica, adica format astfel īncāt sa produca un plus al rezultatelor īn raport cu investitia.

De fapt, acest tip de comportament se confunda cu comportamentul economic rational al īntreprinzatorului, asa cum el a fost initiat īn cultura europeana si descris de Max Weber: "Acolo unde se nazuieste īn mod rational la competitie capitalista, actiunea corespunzatoare este orientata spre calculul capitalului. Aceasta īnseamna: ea este inserata īntr-o aplicare conform unui plan a rezultatelor utile de competitie īn asa fel ca randamentul socotit conform bilantului al īntreprinderii trebuie sa īntreaca [...] mijloacele de competitie obiectuale aplicate prin schimb (iar īn cazul īntreprinderii durabile trebuie sa īntreaca mereu, din nou)".

Astfel, comportamentul economic european a īnceput prin a fi subordonat ideii de rentabilitate, care s-a instalat īn cultura europeana ca un principiu al randamentului.

Īntreprinzatorul individual a aparut īn cultura europeana, dar ea a ramas totusi legata de acest principiu al randamentului. Experientele istorice pe care a trecut (socializarea principalelor mijloace de productie, comunizarea productiei si a consumului etc) au aratat ca numai initiativa privata este compatibila cu principiul randamentului, iar aceasta initiativa privata presupune un īntreprinzator individual.

Adesea, īnsa, ei se satisfac cu un concept pur tehnic al apartenentei culturale la Europa si, nu o data, cu el, cu un concept reductiv al Europei. Conform acestuia, Europa īnseamna participare la aliante politice, blocuri militare, organizatii economice nominalizate.

Europa nu are un specific, ci doar niste particularitati, eventual mai īngrosate decāt īn alte locuri. Probabil ca este vorba de un ansamblu de realitati diverse si divergente, si nu de ceva ce permite un concept.
 


Sorina Iordan
 

 

Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX

Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie

Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat

 

Joburi Studenti JOB-Studenti.ro

Oportunitati si locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti - afla cele mai noi oferte de job!

Online StudentOnlineStudent.ro

Viata in campus: stiri, burse, cazari, cluburi, baluri ale bobocilor - afla totul despre viata in studentie!

Cariere si modele CVStudentCV.ro

Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!

 

 > Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine

Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)  

 

Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania