Home | BAC/Teze | Biblioteca | Jobs | Referate | Horoscop | Muzica | Dex | Games | Barbie

 

Search!

     

 

Index | Forum | E-mail

   

"Oamenii traiesc in comunitate in virtutea lucrurilor pe care le au in comun, iar comunicarea este modalitatea prin care ei ajung sa detina in comun aceste lucruri. Comunicarea e un mod de a exista al comunitatii." John Dewey

 

 
 
 
 
 Meniu rapid  Portalul e-scoala | CAMPUS ASLS | Forum discutii | Premii de excelenta | Europa





 

 

 

 

  <  Back to index



Impactul publicitatii asupra societatii contemporane



Tema pe care mi-am ales-o este una foarte vasta si face subiectul multor studii sociologice.


Efectele pe care publicitatea le are asupra societatii contemporane sunt multiple, se manifesta direct sau indirect si sunt mai mult sau mai putin vizibile. Exista campanii care informeaza, altele care au rol de educare, unele incearca sa schimbe atitudini si mentalitati etc. Acele reclame in care femeia este prezentata intr-o postura defavorabila: tine in brate cu disperare o masina de spalat, se sperie ca sotul a stricat frigiderul fara sa-i pese mai mult daca o inseala (campania Domo, « Tii mult la aparatele de marca),


• prezentarea femeii in ipostaza de obiect (femeia, mai precis corpul si sexualitatea sau, au ajuns sa vanda aproape orice),
• promovarea indirecta a unor comportamente antisociale (coniacul Unirea), etc.


Aceste exemple indica faptul ca latura negativa care poate fi descoperita in impactul pe care publicitatea il exercita asupra societatii contemporane capata consistenta numai dupa stabilirea subiectiva a unui punct de vedere sau a unui anumit unghi de analiza : sunt barbatii incurajati sa trateze femeile cu lipsa de respect? Anumite categorii socio-profesionale sunt incurajate la comportamente mai putin civilizate?


In acelasi timp insa, asistam la desfasurarea a o mutitudine de campanii pe teme sociale si nu numai, care au ca scop costientizarea unor probleme cum sunt : violenta in familie, consumul de droguri, alcool si tutun, abandonul copiilor etc.


Vasile Sebastian Dancu spune, in lucrarea sa, « Comunicarea simbolica. Arhitectura discursului publicitar » ca publicitatea este criticata si respinsa prin prisma unor argumente de ordin etic, prin faptul ca ea reprezinta o forma de manipulare si nimeni nu are dreptul de a manipula personalitatea umana. Insa, chiar si adeptii acestei pozitii recunosc faptul ca publicitatea a produs si rezultate socialmente constructive.


Ma voi concentra, in analiza mea asupra a doua exemple de campanii de facturi diferite » pentru a exemplifica moduri in care publicitatea isi poate exercita efectul asupra societatii : o campanie a Asociatiei Romane Anti-Sida, « Cautam luptatori Anti-Sida » si campania Domo, « Tii mult la aparatele de marca ? ».


Cautam luptatori Anti-Sida

Printul pe care l-am ales face parte dintr-o campanie de recrutare de voluntari care sa se implice in programele si proiectele ARAS. Am ales sa pastrez printul si sa il prezint in contextul original pentru a evidentia strategia care s-a folosit pentru atragerea atentiei.


La nivel iconic, acest lucru s-a realizat prin contrastul formal, despre care Dimitrie Todoran spune, in « Psihologia reclamei », ca reprezinta formele spatiale care au in structura lor obiectiva contraste evidente, care stimuleaza puternic atentia. In cazul acestui print, stimularea atentiei se face in primul rand prin deviatia de la infatisarea obisnuita a paginii tiparite a acestei brosuri, prin culoare si marime. S-a apelat la contrastul simultan intre reclama si fondul spatial general pe care se gaseste aceasta, negru fata de alb. Asadar, reclama indeplineste prima conditie a principiului AIDA chiar si luand in calcul numai nivelul iconic.


Un alt element-cheie a fost folosit in scopul stimularii atentiei : dimensiunea printului. Dimitrie Todoran citeaza studii care au demonstrat ca valoare reclamei creste o data cu marimea spatiului folosit. Utilizarea unei pagini intregi pentru o singura reclama este mai valoroasa decat folosirea a doua jumatati (Scott). Importanta este si izolarea printului, care, in lipsa altor stimuli externi care sa distraga atentia, indeplineste primul pas al principiului AIDA.


Tot la nivel iconic, atentia este atrasa de personajul masculin, mai precis de ipostaza in care acesta este infatisat. Barbatul din imagine pare « inarmat ». Trecand la nivelul lingvistic, realizam ca nu ne-am inselat in privinta « munitiei » aflata in dotarea personajului masculin, si anume doua siruri incrucisate de prezervative, in acelasi fel in care soldatii isi tin pe piept sirurile de proiectile. Mesajul devine clar si logic in momentul in care facem legatura cu titlul reclamei : « Cautam luptatori Anti-Sida ».


Deja este clar faptul ca strategia discursiva folosita este strategia asocierii, care presupune alaturarea unor realitati aparent diferite de produsul sau serviciul promovat in momentul constructiei mesajului, atat la nivel iconic, cat si la nivel textual, in scopul cresterii impactului de persuadare.


In cazul de fata, voluntarul este asociat ideii de soldat, care duce automat cu gandul la securitate, la aparare. Extrapoland, asociatia care a realizat aceasta reclama, doreste sa atraga aparatori ai sanatatii, luptatori impotriva unei maladii mortale, « soldati anti-sida ».


Personajul principal al printului este un tanar care indeplineste conditiile fizice ale unui soldat, este puternic, inalt, cu o fata aparent dura, pregatit pentru misiunea pe care o are de indeplinit. Vestimentatia lui pastreaza culoarea fundalului, negrul, in primul rand pentru ca tricoul inchis la culoare duce cu gandul la hainele pe care le poarta soldatii, in al doilea rand pentru ca negrul este cea mai potrivita (in spatiul romanesc) pentru a exprima durerea in fata unei boli atat de grave (culoarea doliului). Si nu in ultimul rand, negrul este folosit in acelasi scop de evidentiere prin crearea unui contrast simultan intre culoarea tricoului si albul ambalajelor prezervativelor (o « arma » in fata virusului) care se incruciseaza pe pieptul tanarului.


Aspectul cromatic este un mijloc intrinsec de stimulare a atentiei. Dimitrie Todoran afirma, in lucrarea citata, ca intrebuintarea cromatica in constituirea reclamelor se bazeaza pe valoarea atentionala si afectiva a diverselor culori. Impactul vizual este sporit prin suprapunerea caracterelor mari, galbene pe fondul negru. Atat imagine cat si textul sunt asezate in partea centrala a printului, sporind contrastul cu fondul.


Se observa ca printul respecta structura clasica de alcatuire a unei reclame. In partea superioara este plasata imaginea personajului masculin, urmeaza titlul, partea esentiala a unei reclame, primul segment lingvistic care atrage atentia. El este scurt, clar, este situat deasupra textului pentru a nu ingreuna lectura prin fragmentarea lui. Mai jos, sub titlu, se desfasoara corpul textului, reclama propriu-zisa. Acesta din urma reprezinta segmentul lingvistiv cel mai dezvoltat. In cadrul sau se dezvolta functia referentiala a limbajului. L ofera toate informatiile necasare posibililor voluntari. Corpul textului se distinge prin limbaj denotativ, accesibilitate ridicata, cursivitate, informatie clar si precis precizata (receptorilor mesajului li se ofera date de contact exacte in cazul in care reclama isi atinge scopul si se realizeaza si ultima conditie a principiului Aida, actiune).


Textul este destul de restrans ca intindere, facand inutila impartirea pe fragmente tematice. In partea inferioara este prezent logo-ul ARAS, care intregeste discursul lingvistic.


Asadar, observam ca exista o continuitate discursiva intre nivelul iconic si cel lingvistic. Strategia asocierii se pastreaza si la nivel lingvistic prin termeni specifici domeniului militar : « luptatori », « prima linie ».


Stilul vorbirii este, in cadrul textului, stilul direct, marcat la nivel morfologic prin utilizarea persoanei I plural in terminatia verbelor. Adresarea este la persoana I singular, tonul este amiabil, mesajul este adresat direct.


In ceea ce priveste tema in discutie, putem cataloga campania Aras ca fiind una de tip social, care are atat scop de educare sociala, cat si unul de informare a publiclui larg asupra posibilitatii pe care o au de a contribui la actiuni menite sa ajute la prevenirea infectarii cu virusul HIV.


Este indreptatita, asadar, afirmatia ca publicitatea are, prin intermediul acestei campanii, un impact pozitiv asupra societatii contemporane. Ea aduce in atentia publicului o problema grava a secolului nostru, creeaza awareness, insa, in acelasi timp indeamna la actiune, la implicare in solutionarea partiala a acestei probleme : prevenirea.

Tii mult la aparatele de marca ?

- discurs publicitar interogativ; intrebarea este pusa la nivelul titlului
- este formulata direct- asteapta un raspuns, care este dat in corpul textului.
- reclama psihologica- E vrea sa ii induca R sentimentul de superioritate deoarece are aparate DE MARCA.
- comportamentul consumatorului este influentat de factorii culturali si sociali; grupurile de referinta si de aspiratie au o mare influenta asupra comportamentului de cumparare.
- Dancu - “pentru consumul modern, bunurile nu au doar o valoare practica, strict utilitara, ci si capacitatea de a comunica mesaje sociale, valoarea lor crescand direct proportional cu valoarea acestor mesaje. Cand achizitioneaza bunuri, consumatorii compun mesaje despre sine, care sa radieze catre ceilalti.. Bunurile sunt semnale materiale ale unei culturi.”
- Dancu - “reprezentarea publicitara este idealizata, caci asa produce interesul si seductia pentru individul care, contemplandu-si propriile nevoi, face confuzii intre planul real si cel imaginar si poate asocia conotatiilele sperantelor sale unor produse banale sau fara legatura cu pulsiunea respectiva.”
- strategia discursiva folosita: strategia aluziva.
- Interactiune personala, complicitate intre E si R; textul si imaginea sunt informale; sunt folosite clisee.

- Exista o coeziune intre cele doua tipuri de mesaje- mesajul iconic si cel lingvistic.


- Spotul 1:
> Este vizata familia, dragostea de parinte: se sugereaza ca aparatele DE MARCA sunt mai importante decat propiul copil, personajele isi salveaza electrocasnicele din incendiu, in timp ce de copil isi amintesc tarziu, can aparatele sunt in siguranta.


- Spotul 2:
> Este vizata viata extraconjugala, dar si atitudinea fata de femeie, care este prezentata intr-o lumina defavorabila. Afland ca a fost inselata, ea rasufla usurata ca sotul nu i-a stricat frigiderul DE MARCA;


- Spotul 3:
> Vizeaza viata de cuplu. El- cel influent si puternic in familie, ea- supusa, cea care face sacrificii pentru confortul masinii de spalat DE MARCA.

- Dancu- “definiri prin stereotipuri ale masculinitatii si ale feminitatii:
> In reclame femeile sunt mult mai tandre si ma dragute, mult mai dezbracate decat de obicei si sunt prezentate in contexte in care sunt pasive.


> Barbatii sunt creditati cu mai multa initiativa, inteligenta, cu ocupatii mai solicitante fata de femeile care apar de cele mai multe ori intr-un context casnic.


- Prezenta unor astfel de elemente stereotipice ii ajuta pe publicitari sa ataseze unele sensuri culturale bunurilor de consum pe care le promoveaza, un fel de plus valoare simbolica. »


Asa cum spuneam, exista diferite tipuri de influente care pot fi exercitate asupra societatii contemporane. Asa cum in primul caz am surprins un tip de influenta « buna », la fel putem afirma ca valorile familie, ale cuplului si demnitatea feminina sunt prejudiciate in campania aflata in discutie.


Asadar, in stabilirea tipului de impact pe care il are publicitatea asupra consumatorilor, important este, in primul rand, punctul de vedere din care privesti lucrurile.



Ramona Ene

 

 

Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX

Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie

Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat

 

Joburi Studenti JOB-Studenti.ro

Oportunitati si locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti - afla cele mai noi oferte de job!

Online StudentOnlineStudent.ro

Viata in campus: stiri, burse, cazari, cluburi, baluri ale bobocilor - afla totul despre viata in studentie!

Cariere si modele CVStudentCV.ro

Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!

 

 > Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine

Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)  

 

Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania