Home | BAC/Teze | Biblioteca | Jobs | Referate | Horoscop | Muzica | Dex | Games | Barbie

 

Search!

     

 

Index | Forum | E-mail

   

"Oamenii traiesc in comunitate in virtutea lucrurilor pe care le au in comun, iar comunicarea este modalitatea prin care ei ajung sa detina in comun aceste lucruri. Comunicarea e un mod de a exista al comunitatii." John Dewey

 

 
 
 
 
 Meniu rapid  Portalul e-scoala | CAMPUS ASLS | Forum discutii | Premii de excelenta | Europa





 

 

 

 

  <  Back to index



Absorbtia fondurilor europene:

o problema pentru UE si noii sai membri



 

O perspectiva foarte interesanta īn ceea ce priveste Uniunea Europeana si proiectele sale survine īn urma analizei modului īn care comunitatea aloca si administreaza fondurile structurale destinate statelor membre sau statelor īn curs de aderare, care se īmpart īn functie de o suma de criterii īntr-o suma de categorii dintre care cele mai cunoscute sīnt fondurile oferite prin intermediul programelor PHARE, ISPA si SAPARD. Cu toate acestea, ele nu sīnt cele mai importante.

La o privire de ansamblu, Uniunea Europeana este o structura suprastatala, care se defineste ca o comunitate de state europene independente, astazi īn numar de 15, reunite īn jurul unor valori politice, economice, culturale si sociale comune, īn urma procesului de cooperare si integrare īnceput īn 1951, odata cu semnarea Tratatului de la Paris.

La nivel bugetar, statele membre contribuie la bugetul Uniunii Europene si primesc o anumita cota din bugetele astfel constituite. Fondurile sīnt repartizate statelor membre prin doua sisteme, denumite Fonduri Structurale si Fonduri de Coeziune.

Fondurile Structurale sīnt acordate pentru ca un stat membru sa atinga un nivel minim de dezvoltare a infrastructurii īn raport cu standardele europene, investitiile tintind catre cresterea economica, a locurilor de munca si la dezvoltarea euroregiunilor, precum si la īnlaturarea slabiciunilor structurale atīt la nivelul regiunilor mai putin dezvoltate cīt si īn centrele urbane.
Pe aceasta componenta, un exemplu este instrumentul pentru politici structurale pentru preaderare (ISPA), care, pentru perioada 2000-2006, are prevazut un buget de aproximativ un miliard de euro pe an.

Īn ceea ce priveste Fondurile de Coeziune, acestea īsi propun sa reduca diferentele dintre regiunile si tarile europene. Obiectivul coeziunii economice si sociale apare īn preambulul Tratatului de la Roma din 1957, iar termenul coeziune a fost ales ca fiind principalul cuvīnt cheie pentru programul lansat īn perioada anilor ’80 de catre Jacques Delors, menit sa relanseze procesul de integrare europeana prin crearea pietei interne si a uniunii monetare europene. Ideea de baza a fost aceea de a īnsoti elementele liberale orintate catre piata ale programului de integrare, cu o componenta sociala si o aderare explicita la solidaritate īntre curentele de stīnga si dreapta din Uniunea Europeana.

Astfel, Delors si colaboratorii sai au propus atunci pentru componenta sociala a noii politici europene termeni cheie cum ar fi redistribuirea, solidaritatea, justitia, dezvoltarea sociala si regionala si convergenta. Aceste deziderate au fost reunite sub formula coeziune economica si sociala, care se regaseste si īn preambulul din 1957. Prin urmare, Fondurile de Coeziune reprezinta un mecanism care urmareste sa elimine diferentele economice care submineaza spiritul comunitar.

Astfel, tarile proaspat aderente la Uniunea Europeana (Estonia, Lituania, Letonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Republica Ceha, Cipru, Malta si Polonia) au primit pentru perioada 2004-2006 o suma de 21,7 miliarde de euro.

Desi paradoxal, una dintre principalele problemele mentionate recent īn articolele de presa si comentariile asupra extinderii Uniunii Europene este tocmai slaba capacitatea sau incapacitatea statelor europene si aderante de a absorbi fondurile comunitare, fenomen care este atribuit de specialistii si analistii financiari fragilitatii financiare a acestor state. De asemenea, foarte des se mentioneaza capacitatea redusa a tarilor de a pregati proiecte eligibile pentru absorbtia fondurilor comunitare.

Dificultatile de absorbtie apar de regula īn zona Central si Est Europeana, unde sīnt cauzate de o serie de probleme statale, printre care se numara si diferentele de organizare si structura sau stadiul incipient de dezvoltare a democratiei locale. tarile din Est au initiat la īnceputul anilor ’90 un proces de descentralizare, aspirīnd la reīntoarcerea la autonomia locala, iar colectivitatile locale dispun īn prezent de organisme de decizie constituite democratic, alese prin vot universal si cu competente sporite. Īn acest context, rolul acestor colectivitati devine din ce īn ce mai mare la nivel finaciar, īntr-o perioada īn care cerintele care li se impun presupun un efort specific pentru primirea de fonduri si pentru co-finantarea proiectelor comunitare.

Absorbtia fondurilor se face la nivelul colectivitatilor locale, pe baza competentelor extinse īn mod progresiv la nivel regional. Astfel, īn materie de educatie, colectivitatile locale au īn sarcina īntretinerea si constructia cladirilor, scolilor primare si secundare, precum si remunerarea personalului didactic (administratia institutiilor pentru studii superioare nu este asigurata de colectivitatile locale decīt īn Polonia). Īn domeniul imobiliar, colectivitatile sīnt responsabile de constructia caselor si gestiunea īn domeniul imobiliar, chiar daca o buna parte din apartamente si case au fost vīndute īn cursul tranzitiei catre economia de piata (91% din bulgari sīnt proprietarii caselor īn care locuiesc). Īn ceea ce priveste sectorul social, o parte din cheltuielile cu īncalzirea, apa si trasnsportul public pentru familiile fara venituri fac obiectul finantarilor de la bugetele locale (cum este si cazul Romāniei). De asemenea, spitalele, ordinea publica, transportul, distributia apei potabile, reciclarea apei si deseurilor menajere, gazele si caldura sīnt administrate pe plan local.

Extinderea competentelor a determinat astfel o crestere a cheltuielilor publice locale pentru tarile Est Europene de pīna la un procent de 9% din Produsul Intern Brut (PIB) īn anul 2002. Cu toate acestea, chiar daca īnregistreaza o crestere, procentul este net inferior celui din Uniunea Europeana. Aici apare paradoxul, pentru ca, spus cu alte cuvinte, enuntul de mai sus anunta de fapt ca tarile din Est cheltuie un procent prea mic pentru a putea absorbi īn totalitate fondurile europene!

Un indice pentru a masura capacitatea de absorbtie a fondurilor sīnt investitiile pe care o anumita tara le face. Cheltuielile cu investitiile au īnregistrat o tendinta de crestere si reprezinta īn tarile din Europa Centrala si de Est un nivel relativ superior celor din Uniunea Europeana (2% din PIB, īn medie, fata de 1,5% īn medie, īn Uniunea Europeana). Investitiile sīnt cu toate acestea slabe īn Romānia si Bulgaria, unde se īnregistreaza mai putin de 1% din PIB.

Criticile legate de folosirea banilor comunitari au semnalat īn cazul Romāniei o serie de cazuri de conflict de interese īn care persoane din administratia publica locala si-au īnsusit o parte din fondurile europene prin intermediul unor lucrari avīnd ca obiect alimentarea cu apa, gaze si canalizare. O problema de acest tip afecteaza, printre altele, si capacitatea de absorbtie a fondurilor europene, determinīnd Guvernul sa aprobe o serie de interdictii pentru alesii locali si functionarii publici, care se refera la accesul acestora la fondurile europene.

Criticile nu ocolesc nici Comisia Europeana, care a adoptat recent o propunere pentru cresterea bugetului UE de la 100 de miliarde de euro īn prezent, la 143 de miliarde īn 2013. Cu acest prilej, Comisia a fost criticata pentru ca nu a oferit o proiectie de perspectiva asupra modului īn care vor fi cheltuiti banii, si nici macar nu a sugerat ca intentioneaza sa aloce mai multi bani pentru reforma durabila de structura. Dovada invocata de analistii financiari este faptul ca Bulgaria si Romānia au fost omise de la calcularea pragului pentru cel mai mare nivel al ajutorului pentru perioada 2007-2013, chiar daca probabil tarile vor deveni membre īn 2007. Exemplul este relevant īn masura īn care prapastia dintre nivelurile de prosperitate dintre regiunile Uniunii Europene s-a redus foarte putin sau chiar s-a extins īn unele cazuri. Uniunea Europeana nu pare astfel dispusa sa cheltuiasca bani pentru a-si īndeplini propriile obiective pentru realizarea coeziunii si a convergentei.

Perspectiva financiara care defineste venitul UE si pragurile de cheltuieli de-a lungul unei perioade de mai multi ani urmeaza sa fie adoptata de Consiliu si de Parlament īnainte de sfīrsitul anului 2005, īn cadrul unei dezbateri care promite sa provoace o lupta de putere majora īntre o serie dintre statele membre (īn special cele care contribuie īn mod substantial la buget) si Comisie. Astfel, propunerea Comisiei porneste de la trei prioritati de termen lung, si anume: dezvoltare (mai ales īn ceea ce priveste piata muncii si coeziunea), interesul cetateanului (libertate, securitate si dreptate) si īntarirea imaginii Uniunii Europene ca partener global. Pentru a avea resurse financiare pentru atingerea acestor obiective politice, Comisia a cerut o crestere a nivelului mediu de cheltuieli de 1,4% pentru perioada de sapte ani, nevoile bugetare urmīnd sa atinga suma de 143 de miliarde de euro. Pe īntreaga perioada, sumele necesare vor ramīne īnsa undeva sub pragul financiar curent de 1,24% din PIB.

Pe de alta parte, o reorientare a politicii structurale europene prin acordarea de fonduri regionale īn baza unor statistici privind venitul la nivel national si nu regional ar crea premisele pentru scaderea cheltuielilor fara a neglija regiunile cu adevarat dezavantajate. De asemenea, Uniunea nu este transparenta la nivelul planificarii bugetului din cauza mecanismului de corectie a contributiei statelor membre, care nu este aplicat unitar pentru toate statele.

Modul inegal de colectare a banilor la nivelul Uniunii Europene sta din ce īn ce mai mult la baza argumentului īn favoarea unei taxe UE. Īn opinia Comisiei, metoda de finantare trebuie schimbata pe termen mediu, din actualul sistem de contributii īntr-un sistem de taxe pentru a da Uniunii o mai mare autonomie financiara. Taxa va urma sa fie bazata pe o taxa pe valoare adaugata uniformizata la nivel european sau o taxa impusa mediului de afaceri, si va trebui sa fie neutra din punctul de vedere al venitului. Discutia legata de introducerea taxei europene arata īnsa un impediment major legat de predictia cresterii generale a efortului financiar local si national, deoarece este putin probabil ca tarile membre sa-si reduca taxele interne cu echivalentul sumei alocate Uniunii Europene.

Comisia Europeana a fost criticata recent si pentru faptul de a nu fi dezbatut divizarea si alcatuirea prioritatilor si a responsabilitatilor īn domeniul financiar. Diferitele idei cu privire la Uniunea Europeana formata din 25 de state vor face negocierea bugetului si mai dificila decīt a fost īn trecut, cu atīt mai mult cu cīt deciziile vor fi luate īn continuare numai prin unanimitate de voturi.

Unanimitatea permite celor care primesc bani sa blocheze deciziile care nu le convin, dar permite celorlalte tari membre sa aiba o influenta foarte mare. Daca īntelegerea nu este realizata la timp, nu se va putea spune cum arata din 2007 si nici ce plati se vor face. O perspectiva care ar trebui sa īi īnspaimīnte pe contribuabili mult mai putin decīt pe cei care primesc fondurile.



Sorina Iordan
 

 

 

Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX

Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie

Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat

 

Joburi Studenti JOB-Studenti.ro

Oportunitati si locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti - afla cele mai noi oferte de job!

Online StudentOnlineStudent.ro

Viata in campus: stiri, burse, cazari, cluburi, baluri ale bobocilor - afla totul despre viata in studentie!

Cariere si modele CVStudentCV.ro

Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!

 

 > Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine

Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)  

 

Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania