Home | BAC/Teze | Biblioteca | Jobs | Referate | Horoscop | Muzica | Dex | Games | Barbie

 

Search!

     

 

Index | Forum | E-mail

   

Aceasta prezentare generala se adreseaza persoanelor pasionate de studiul biologiei. Prezentarea a fost realizata in scop didactic, conform programei de invatamant, prezentand anatomia si fiziologia omului precum si alte teme de interes general.
 

 

 
 
 
 
 Meniu rapid  Portalul e-scoala | CAMPUS ASLS | Forum discutii | Premii de excelenta | Europa





 

 

 

 

Inapoi la cuprins

REPRODUCTIA TAURINELOR



In intervalul dintre două fătări se succed o serie de faze sau perioade, care compun „ciclul reproductiv" sau „ciclul generativ". Acest ciclu este constituit din următoarele faze :

- repausul post-partum (după fătare), care durează de la fătare până la refacerea integrală a organelor genitale (45-60 zile). Această fază se caracterizează prin eliminarea loșiilor, involuția uterină, reluarea activității ovariene, secreția colostrului și a laptelui;

-gestația, care durează în medie 280 zile (270-290) și cuprinde intervalul teoretic între a 85-a zi post-partum și a 365-a zi. în această perioadă are loc dezvoltarea placentei și a farului;

-fătarea, care are loc la sfârșitul fazei de gestație și durează 1-8 ore .

Ciclul sexual (ciclul de călduri). Viața sexuală la vaci se desfășoară ciclic. Intervalul de timp în care are loc producerea ovulelor este, în medie, de 21 de zile, cu variații, ca lungime și intensitate, de la o femelă la alta. Acest interval este denumit ciclu sexual, ciclu estral sau ciclu de călduri .

Durata ciclului sexual la vaca

 

Durata ciclului sexual (zile)

Durata căldurilor (orc)

Timpul ovulației (orc)

medie

variație

medic

variație

 

 

21

18-24

15

6-30

12-14 ore după sfârșitul căldurilor

Este bine știut că specia taurine are capacitatea biologică de a se reproduce înfiecare an. Cu alte cuvinte, se poate obține câte un vițel pe an de la fiecare vacă. Pentru realizarea acestui scop este necesar ca proprietarul de vaci să posede cunoștințele minime necesare de reproducție, nutriție și îngrijire a vacilor de lapte.

Indicatorul de reproducție care exprimă cât mai bine grija ce i se acordă vacii (îngrijire, furajare, cazare etc.) este intervalul dintre fatări: perioada dintre o fatare și următoarea fătare. Este important să cunoaștem ce înseamnă să avem un interval optim între fatări la vacile de lapte, pentru ca acestea să devină profitabile.

Cele mai bune rezultate în reproducția vacilor sunt obținute atunci când intervalul dintre două ratări este de 365-390 zile. Acest interval determină atât un număr mai mare de produși (viței), cât și o producție, de lapte crescută. Obținerea unui număr mai mare de viței determină o selecție mai intensă și un profit mai bun prin vânzarea de viței și juninci. Astfel, dacă comparăm reproducția a două vaci - A și B (figura 1.17.), una cu intervalul între fatări de 365 de zile, iar cealaltă de 450 de zile - se constată că vaca A realizează în 3 ani 3 viței, în timp ce vaca B numai 2, cu o pierdere totală de 180 de zile (1/2 an). Producția de lapte este corespunzător mai mică la vaca B, deși potențialul productiv este asemănător.

Obiectivele (parametrii) reproducției în creșterea vacilor de lapte sunt:
- vaca să prezinte călduri până la 60 de zile după fatare;
- 60-70% din vaci să rămână gestante din prima însămânțare sau montă;
- vițelele să fie astfel hrănite încât să aibă greutatea corporală optimă pentru reproducție la 15-20 luni;
- intervalul de la fatare până la însămânțarea fecundă să fie mai mică de 100 de zile (ideal 80 zile);
- intervalul dintre fatări să fie de 12-13 luni;
- problemele de reproducție (îmbolnăviri) ale cirezii să nu depășească 10% din efectiv.

Pentru a realiza aceste obiective este necesar să avem cunoștințe despre factorii principali care influențează acești parametri.

a) Depistarea căldurilor. Depistarea corectă și la timp a căldurilor are o influență majoră asupra lungimii intervalului dintre fătări. Câteva cauze fac ca depistarea căldurilor să fie destul de greoaie; astfel:
- lungimea ciclului de călduri variază de la 18 la 24 de zile;
- semnele de călduri sunt adesea manifestate pe o perioadă foarte scurtă (6-12 ore);
- comportamentul vacii în călduri variază în funcție de o serie de factori;
- durata căldurilor variază de la o vacă la alta;
- manifestările de călduri sunt mai intense pe timpul nopții.

Vacile manifestă mai intens semnele de călduri când sunt în cireada, în padoc sau la pășune. întreținerea vacilor pe suprafețele care nu alunecă, în padocuri de pământ cu spații suficiente, prezintă avantaj în depistarea semnelor de călduri.

b) Evidența reproducției. înregistrarea fiecărui fenomen reproductiv constituie unul din cele mai folositoare ajutoare atât în detectarea căldurilor, cât și în programarea însămânțării, a înțărcării etc. Este esențial că fiecare crescător să-și adopte și să țină o evidență cât mai completă a evenimentelor reproductive. Există o serie de sisteme pentru înregistrarea corespunzătoare a fecundității, printre care cele mai utilizate sunt: registrul unic de IA, calendarul și graficul reproducției.

Este necesar a se înregistra toate datele importante privitoare la reproducția vacii; de exemplu:
- datafătării;
- felul cum a decurs fătarea;
- data apariției primelor călduri după fătare și succesiunea acestora;
- data însămânțării (montei):
- numele și numărul matricol al taurului,
- tulburări de fecunditate și tratamentul lor etc.

Acest calendar trebuie, de asemenea, să cuprindă data când vaca este așteptată să repete căldurile. De exemplu, dacă o vacă este observată în călduri, ea este înregistrată în calendar, însămânțată și reprogramată spre a fi observată peste 3 săptămâni.

c) Timpul optim de însămănțare. Cele mai bune rezultate de fecunditate se obțin atunci când vaca este însămânțată în a doua parte a perioadei de călduri sau/ și la începutul perioadei a treia, de sfârșit a căldurilor.

In practică se utilizează următorul program:
- vacile depistate în călduri dimineața se vor însămânța târziu după-amiază în aceeași zi, iar dacă unele din acestea sunt încă în călduri dimineața următoare se vor însămânța din nou;
- când semnele de călduri sunt observate pentru prima dată după-amiază sau în timpul nopții, însămânțarea se va face dimineața la 2-3 ore după muls, cu repetarea, eventual, în după amiaza aceleiași zile; în general, se recomandă ca însămânțarea să se facă după 12 ore de la primele semne de călduri observate.

d) Intervalul de la fătare la prima însămănțare. Deși însămânțarea mai devreme după fătare a vacii pare avantajoasă deoarece ar permite obținerea mai timpurie a gestației, totuși nu este înțeleaptă o asemenea grabă, pentru următoarele motive:
- după fătare toate vacile necesită un timp pentru involuția uterină și redresarea rezervelor corporale consumate în prima parte a lactație;
- junincile necesită un timp de reechilibrare (convalescență post-partum) mai lungă, deoarece ele nu și-au terminat creșterea;
- însămânțarea vacii curând după fătare duce la rezultate scăzute de gestație;
- nu se recomandă ca intervalul dintre fâtări să fie mai mic de 365 de zile.

Pentru a obține cele mai bune rezultate de fecunditate, vaca trebuie să fie în condiții perfecte de sănătate și de întreținere. Aceasta înseamnă că v*aca trebuie hrănită în raport cu cerințele sale nutritive și să nu aibă probleme de sănătate.

In scopul menținerii unui interval convenabil între fatări (de 365 zile), vaca ar trebui să devină gestantă la 3 luni (90 zile) de la fătare. în consecință, rezultă că vacile trebuie să fie însămânțate pentru prima dată la 60-80 de zile după fătare. Aceasta înseamnă, de regulă, însămânțarea la al doilea sau al treilea ciclu de călduri.

e) Vârsta primei însămânfări (monte) la vițele. însămânțarea vițelelor la vârste prea mici, așa cum este practicată de unii crescători, poate genera dificultăți la fatare (distocii) și dezvoltare corporală incompletă, cu scăderea producției de lapte.

In contradicție cu aceasta, însămânțarea la vârstă înaintată este păguboasă deoarece, de obicei, se soldează cu procente de fecunditate mici, fătarea are loc la vârste înaintate, cu pierderi economice mari. De aceea, în luarea deciziei pentru admiterea la reproducție a vițelelor, este necesar să se țină seama de următorii factori:
- vârsta vițelei (în funcție de precocitatea rasei);
- greutatea corporală (în funcție de întreținerea și furajarea femelei).

f) Calitatea însămânțării (montei). Persoana care face însămânțarea trebuie să fie tehnician IA experimentat, care are manualitate și execută însămânțarea la momentul optim, în concordanță cu semnele de călduri (fig. 1.19.) și folosește material seminal de calitate.
In cazul montei naturale trebuie folosiți numai tauri autorizați de Oficiile de reproducție și selecție a animalelor (ORSA).
 

Documentatie elaborata de Negrut Radu

 

Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX

Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie

Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat

 

Joburi Studenti JOB-Studenti.ro

Oportunitati si locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti - afla cele mai noi oferte de job!

Online StudentOnlineStudent.ro

Viata in campus: stiri, burse, cazari, cluburi, baluri ale bobocilor - afla totul despre viata in studentie!

Cariere si modele CVStudentCV.ro

Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!

 

 > Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine

Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)  

 

Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania