Home | BAC/Teze | Biblioteca | Jobs | Referate | Horoscop | Muzica | Dex | Games | Barbie

 

Search!

     

 

Index | Forum | E-mail

   

Lipsa de informare a dat nastere multor controverse de–a lungul timpului, e nevoie ca subiectul tratat să fie privit si analizat din toate punctele de vedere, înainte de a ne avânta la vreo opinie categorică. În paginile ce urmează vom dezbate diferite teme (cultură, geografie) specifice lumii arabe, în speranta că o mai bună informare va face si lumea mai bună!

 

 
 
 
 
 Meniu rapid  Portalul e-scoala | CAMPUS ASLS | Forum discutii | Premii de excelenta | Europa





 

 

 

Limba si cultura Araba

EDWARD WADI SAÏD

de Petrescu Horia

 

 

 

 

 

     “- Domnule Saïd, cum ne putem opune ideilor preconcepute de genul “ciocniri între civilizatii”?

     - Cum ne opunem ? Le dezvăluim, spunând lucrurilor pe nume, asa cum sunt ele. Le judecăm la rece prin dezbateri si diverse procese de educare.”                                                             

    

 

Născut în Ierusalim, în timpul mandatului britanic al Palestinei, în 1935 (mandatul britanic a durat 28 de ani, 1920 – 1948), Edward Saïd provenea dintr-o familie care mai târziu nu-i va putea asigura un echilibru identitar, fie el religios, lingvistic  sau cultural. Mama sa era născută în Nazaret, din părinti palestinieni crestini, iar tatăl era afacerist palestinian cu cetătenie americană.

     Saïd se descrie ca fiind „un palestinian care studia în Egipt, cu un prenume englezesc, pasaport american si nici o identitate anume“.

 

     Scriitorul a trăit în “doua lumi“ până la vârsta de 12 ani, în Cairo si Ierusalim. În 1947 a urmat cursurile Academiei Anglicane Sf. George din Ierusalim, dar rudele sale au devenit refugiati în 1948 în timpul războiului arabo-israelian si a trebuit să se refugieze împreună cu părintii în Egipt. Tânărul pe atunci Wadi Saïd a fost înscris la Victoria College, de unde, mai târziu, a fost exmatriculat pentru comportamentul neconform normelor.

 

     Trebuie spus că multe dintre persoanele influente (cum ar fi oameni de afaceri de vârf, ministri si prim-ministri) care au fost instituiti în functii înalte după plecarea englezilor din Egipt, au fost roadele unei educatii în stil britanic însusite în Alexandria, la Victoria College.

 

     După exmatricularea sa din faimoasa scoala din Alexandria, în 1951, Saïd s-a mutat cu familia în Statele Unite, în Massachusetts, unde cu tristete (cum declara in memoriile sale), afirma că nu isi găsea locul. Ulterior, după finalizarea studiilor în Massachusetts, Saïd a obtinut diploma de licentă la Princeton si apoi masterul si doctoratul la Harvard. A devenit profesor de limba engleză si literatură comparată la universitatea din Columbia, unde a predat din 1963 până în 2003, când a murit.

 

     Printre cărtile scrise de Edward Saïd, cartea cea mai apreciată a fost cea editată în 1968 intitulată „Orientalism”,  în care sunt discutate natura orientalismului ca domeniu, originea disocierii abrupte între Orient si Occident, cât si determinantii antropologici ai acestora.

 

     Prin această carte se încearca antrenarea studiilor culturale si nicidecum rezolvarea unei probleme de natură teritorială sau politică, cele dintâi subliniindu-se printr-un limbaj elevat, făcându-se uz de termeni englezesti,  uneori arhaici si usor cu tentă frantuzească, pentru o mai mare precizie de punctare a problemelor de opinie.

 

     Fiind influentat de poststructuralismul lui Michel Foucault, Saïd ajunge să contureze idei despre putere si relatii pe un fond oriental foarte bine cunoscut de omul Edward Saïd. Într-un mod rafinat, desi nu se poate spune că subiectul principal este de sorginte politică, autorul glisează prin referintele istorice, desi putine, către ideea de stabilire a unei tendinte de conducere si autoritate asupra tărilor estice (orientale)  pornită de britanici si francezi. Tocmai prin acest fapt, Saïd deschide un subiect paralel, poate chiar sparge o barieră în gândirea europeană în ceea ce priveste autocefalitatea spatiului oriental, atât ideologic, politic, cât si social după secolul al XVII-lea.

 

Într-o oarecare măsură se poate spune că este inevitabilă formarea unor sisteme de relatii institutionale ca cele descrise de Anthony Giddens, într-o forma sau alta, în spatiul estic. În sprijinul acestei afirmatii vin cu argumentul că orientalismul (însusi ca termen) a fost dezvoltat într-un mod european, constituindu-se doctrinar, fiind sustinut de traditie si de alti termeni care l-au facut notabil; astfel, acesta este o primă dovadă concretă de pătrundere în acest spatiu. De altfel, o consecintă a acestei investitii europene a fost crearea imediată a unui antonim, „occidentalismul”.

 

Deseori în carte cât si în prelegerile sale Saïd a făcut referire la imperialism ca modalitate de sustinere a acestor divergente de opinie (orientalism vs. occidentalism), acestea fiind legate de diverse fenomene sociale prezente (evenimente politice, teritorii ocupate etc.) si disociază între tipurile de imperialism: media (cu raza de actiune asupra vestului), religios (manifestat în tările musulmane) si colonial (care, paradoxal, le inglobează pe celelalte două).

 

Încă o dată Saïd mânuieste foarte bine cuvintele si ascunde în spatele termenilor folositi accente politice persistente si puternice. Imperialismul la care se referă el implică structurarea unor clase conducătoare si a unor pături sociale adaptabile, împotriva dorintei lor, la dominatie. Psihologia maselor este respectată întocmai, miscările aglomerate ale multimii sunt previzibile, usor de înăbusit prin diversele instrumente institutionale, iar imaginatia indivizilor - motivată de slogane, atentia fiindu-le distrasă către alte cauze. Chiar Edward Saïd se evidentiază ca fiind martor al acestor evenimente.

 

Se discută perceptia asupra arabilor, asupra musulmanilor arabi si asupra diviziunii geografice umane; de altfel, Arthur James Balfour îsi găseste un loc special în carte. Discursul său în fata House of Commons despre Egipt din 1910 definea într-un mod mai mult milităresc, dar practic si vehement, că a cunoaste ceva înseamnă să domni [asupra] acelui lucru. Probabil sub umbrela democratiei si liberalizării dogmatice europene, Balfour a sesizat potentialul ocupatiei britanice în Egipt; de aceea, cu o argumentare foarte solidă, si-a sustinut punctul de vedere, ajungând la ideea că Egiptul nu numai că beneficiază de pe urma ocupatiei, ci a devenit dependentă de ea si, abscons, îi cere dominatia si guvernarea, lucru blamat de Saïd pe temeiul crizei masive de identitate care se poate isca în astfel de cazuri.

 

Desigur că au existat si critici ai acestei lucrări: Bernard Lewis, orientalist englez, profesor emerit al Universitătii Princeton, spune că ideea pe care a dezvoltat-o Saïd, a „celorlalti, este o parte dintr-o problemă mai mare si nu se limitează doar la contrastarea felului în care o societate o percepe pe alta, ci priveste si mutualitatea perceperii celor două, deci nu este un concept vectorial (desigur că Lewis nu a luat în considerare factorii politici si ocupatia si a privit problema orientalismului numai din punct de vedere lingvistic). Bernard Lewis mai spune că „tragedia domnului Saïd este că ia o problemă adevarată de mare importantă si o reduce la nivelul unei polemici politice si abuzului personal.

 

Comentând această afirmatie pot spune că Saïd a depus eforturi foarte mari pentru a păstra o obiectivitate cât mai precisă, s-a dovedit distant întocmai pentru că a realizat că pentru a-si sustine punctul de vedere/cauza, trebuie să nu se implice personal, de aceea nu face decât să sublinieze niste aspecte cât se poate de clare, lasând comentariile cu tentă emotională, personală, la o parte. Aducând în discutie această implicare personală pentru sustinerea unei idei, trebuie spus că un alt critic al lui Edward Saïd si al cărtii sale „Orientalism“, Robert Graham Irwin, scriitor si istoric britanic, notează în critica sa de 410 pagini  că Saïd este „incapabil să intre în spiritul altor vremuri pe care le evocă“, că urăste Evul Mediu si îsi bate joc de munca tuturor orientalistilor de până la el, denuntându-i ca fiind unelte ale dezvoltarii coloniale, imperialiste. Tot Irwin interpretează si spune că pentru Saïd, un orientalist reprezintă un rasist.

 

Irwin a publicat multe romane de fictiune, se declară [ca fiind] un orientalist, iar editurile au pus critica sa, „Dangerous Knowledge: Orientalism & Its Discontent“ împotriva cărtii lui Saïd lângă precedenta cea mai cunoscută carte a sa de fictiune, “The Arabian Nightmare“.

 

Edward Saïd a sustinut o activitate pro-palestiniană foarte intensă. A făcut parte din Consiliul National Palestinian din 1977 până în 1991, sprijinind solutia celor doua state, iar în 2002, alături de Mustafa Barghouti (candidat la presedintia palestiniană în 2005) si Haidar Abd Ash-Shafy a ajutat la constituirea Initiativei Nationale Palestiniene (المبادرة), în încercarea de a construi o a treia fortă politică palestiniană, democratică si reformistă, o alternativă la Fatah si Hamas.

 

Cu subtilitatea si finetea unui muzician înnăscut, la fel cum Wadi Saïd percepea notele muzicale si le putea reproduce cu precizie, mai târziu, profesorul universitar Edward Saïd, fondator al teoriei post-coloniale, percepea la fel de bine ca în copilarie subtilitătile problemelor orientale, ale ciocnirii conceptuale stârnite doar de termeni (ce au în spate adevărate probleme politice si sociale) si a importantei sesizării, recunoasterii si ajutorării nesuzerane a tarilor arabe în nevoie.

 

      

 

Bibliografie :

 

1.      “Orientalism“, First Vintage Books,1979  – Edward Saïd

2.      “Out of Place: A memoir”, First Vintage Books, 2000  – Edward Saïd

3.      “Dangerous Knowledge: Orientalism & Its Discontent”, Overlook Press, 2006 – Robert Graham Irwin

4.      “Consequences of Modernity”, Polity, 1990 – Anthony Giddens

5.      “Psihologia maselor”, Antet XX Press – Gustave Le Bon

 

Arabic - Prima pagina

 

Introducere

Sectia de araba

Dictionar de termeni

 

 

Cultura si civilizatie

Liga statelor arabe

Beduinii

Credinte si divinitati preislamice

Jihad-ul

Lumea araba

Arhitectura araba

Caligrafia araba

Wahhabism-ul

 

Orase si tari arabe:

Algeria

Tripoli

Sudan

Tunisia

 

Bucataria araba:

Despre bucataria araba

Condimente arabe

 

Personalitati arabe:

Edward Said

Naghib Mahfuz

 

Dictionar termeni

 

Caligrafia araba

 

Contacte:

Redactor-sef:رئيس التحرير:
Anca Munteanu

Redactor-sef adjunct: مساعد رئيس التحرير:
Horia Petrescu

Comitetul de redactie: هيئة التحرير:
Gabriel Bituna
Talida Ciuca
Andreea Podeanu
Irina Radu
Corina Vlasceanu

 

Corector: مصحح:
Bianca Baicu
 

Unelte utile:

Traducere online Romana-Araba

Traducere online Araba-Romana

 

Recomandari web:

Facultatea de Limbi Straine

Asociatia Studentilor - Limbi Straine

Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX

Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie

Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat

 

Joburi Studenti JOB-Studenti.ro

Oportunitati si locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti - afla cele mai noi oferte de job!

Online StudentOnlineStudent.ro

Viata in campus: stiri, burse, cazari, cluburi, baluri ale bobocilor - afla totul despre viata in studentie!

Cariere si modele CVStudentCV.ro

Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!

 

 > Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine

Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)  

 

Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania